Descoperire arheologică impresionantă la Sfântu Gheorghe

Municipiul Sfântu Gheorghe (Sepsiszentgyörgy), din județul Covasna, a devenit recent centrul atenției datorită unor descoperiri arheologice remarcabile. Aceste vestigii atestă prezența umană pe acest teritoriu încă din cele mai vechi timpuri, demonstrând o istorie bogată și diversă.

Arheologii au găsit o multitudine de materiale preistorice, datând din epoca pietrei, epoca cuprului, epoca bronzului, epoca fierului, perioada migrațiilor și perioada medievală. Situl "Așezarea hallstattiană de la Sfântu Gheorghe - Arcuș" a fost subiectul mai multor cercetări arheologice de-a lungul timpului, incluzând săpături preventive și studii de diagnostic intruziv.

Descoperit în anul 1996 de dr. Valerii Kavruk, situl, prescurtat Hosszu, a fost investigat în detaliu în anii 2019-2020. "Cercetări arheologice preventive de mare amploare au fost efectuate în situl respectiv în anii 2019-2020. În urma acestor săpături s-au cercetat 947 complexe arheologice și o suprafață de cca 10 ha. Din numărul total al complexelor descoperite 938 erau gropi cu materiale atribuibile culturii Gava-Holihrady (datată între 1200-850 î. Chr.) din epoca bronzului târziu, șase morminte (de incinerație și de inhumație) cu depuneri datând din perioada mijlocie a epocii bronzului, 4 morminte cu depuneri de cai (câte 2 cai în fiecare groapă), respectiv trei gropi din perioada medievală sau modernă", a declarat dr. Dan-Lucian Buzea.

Suprafața estimată a sitului este imensă, acoperind circa 50 ha între râul Olt, pârâul Arcuș și prima terasă de la marginea dealurilor Arcușului. Cele mai vechi descoperiri aparțin neoliticului (cultura Criș, mileniul VI î. Chr.), epocii bronzului (mileniul II î. Chr.) și culturii Gava (finalul epocii bronzului - începutul epocii fierului).

Pentru implementarea acestui proiect de cercetare arheologică preventivă a fost formată o echipă coordonată de drd. Puskas Jozsef, responsabilul științific al proiectului, și compusă din membrii: dr. Dan Ștefan, dr. Dan-Lucian Buzea, dr. Paula Nicoleta Mazăre și dr. Florentina Mărcuți. "Scopul cercetării arheologice preventive este acela de a înregistra și a interpreta stratigrafia dezvelită de săpătura arheologică, de a cerceta și de a documenta științific toate complexele arheologice din perimetrul afectat de proiectul de construcție case de locuit. Cercetările arheologice au urmărit identificarea și documentarea unei locuințe de suprafață (formă rectangulară de 84 m) în care a fost descoperită și o vatră de foc cu diametrul de 1 m, o groapă circulară de mari dimensiuni (4,5 m în diametru) săpată în mai multe trepte, precum și mai multe gropi de stâlpi. În locuință au fost descoperite fragmente de vase întregibile, de diferite dimensiuni, obiecte din lut ars, os, piatră și oase de animale. Pe baza materialului arheologic, reprezentat mai ales din ceramică, aceasta aparține perioadei bronzului târziu, cultura Gava, datată cronologic între 1200-850 î. Chr", a adăugat Buzea.

Remarcabile sunt și piesele descoperite, incluzând o figurina avimorfă (reprezentare de pasăre) modelată din lut ars și o piesă monumentală, tot din lut ars, de formă trunchi-piramidală, decorată cu cercuri concentrice.

Până în 2023, dezvoltările imobiliare din această zonă au afectat parțial situl, iar lipsa unei reglementări juridice clare a permis construirea fără cercetări arheologice preventive. În prezent, zona este protejată prin reglementări stricte, incluse în Planul Urbanistic General (PUG) din 2023, care impun cercetări arheologice înainte de orice intervenție în sol și subsol.

"Toate proiectele de investiții care vor avea loc în această parte a orașului vor fi precedate de proiecte de cercetare arheologică (diagnostic arheologic, supraveghere arheologică sau cercetare arheologică preventivă), inclusiv viitorul proiect de construire a Patinoarului de la Sfântu Gheorghe se va face după ce suprafața de 15.000 mp va fi eliberată din punct de vedere arheologic", a transmis echipa MNCR.