Externe
Viitorul preşedinte interimar al Iranului - Mohammad Mokhber: istoria şi caracterul său
După moartea tragică a fostului președinte iranian Ebrahim Raisi într-un accident de elicopter, Constituția iraniană prevede că prim-vicepreședintele Mohammad Mokhber, în vârstă de 68 de ani, va deveni președinte interimar. El va face parte dintr-un consiliu format din trei persoane, alături de președintele parlamentului și de șeful sistemului judiciar, care va organiza alegeri prezidențiale în următoarele 50 de zile. Mohammad Mokhber, născut pe 1 septembrie 1955, este un apropiat al liderului suprem al Iranului, Ayatollah Ali Khamenei, care are ultimul cuvânt în toate deciziile de stat. El a fost numit prim-vicepreședinte în 2021, odată cu alegerea lui Raisi ca președinte. Mokhber a fost însă și în echipa de oficiali iranieni care a vizitat Moscova în octombrie, unde au fost de acord să furnizeze rachete și drone armatei ruse, conform surselor Reuters. Anterior, Mokhber a fost șeful fondului de investiții Setad, un organism legat de liderul suprem al Iranului. În 2010, Uniunea Europeană l-a inclus pe Mokhber pe o listă de persoane și entități sancționate pentru presupusa sa implicare în "activități nucleare și rachete balistice", dar doi ani mai târziu a fost scos de pe listă. În același timp, Departamentul Trezoreriei SUA a adăugat Setad și 37 de companii supravegheate de acesta pe lista de entități sancționate. Setad, numit complet "Setad Ejraiye Farmane Hazrate Emam" sau "Sediul executiv pentru ordinul imamului", a fost creat la începutul Republicii Islamice din ordinele fondatorului său, Ayatollah Ruhollah Khomeini. Scopul său era de a gestiona și de a vinde proprietățile care ar fi fost abandonate în perioada haotică de după Revoluția Islamică din 1979 și de a îndreptății încasările către organizații de caritate.
Articol postat cu 1 oră în urmă
Externe
Rusia a lansat atacuri cu drone și rachete asupra Ucrainei, soldate cu moartea mai multor persoane. Forțele ucrainene au doborât cu succes toate aparatele, inclusiv cele 29 de drone kamikaze Shahed, lansate de Moscova în timpul nopții.
Atacuri rusești cu drone și rachete asupra Ucrainei, precum și pierderi de vieți omenești în orașul Harkov În noaptea trecută, Rusia a lansat 29 de drone kamikaze Shahed în mai multe regiuni din Ucraina, potrivit anunțului forțelor aeriene ucrainene. Conform raportului furnizat de Kyiv Independent, toate aparatele au fost împiedicate de apărarea Ucrainei și nu au reușit să își atingă ținta. Cu toate acestea, atacurile au rezultat în pierderi de vieți omenești și distrugeri în zona de recreere a orașului Harkov. Potrivit primarului Igor Terehov, în afara orașului Harkov au fost înregistrate cel puțin cinci persoane ucise și alte 16 rănite în urma lovirilor aeriene rusești. El a mai adăugat că atacurile au avut loc într-o suburbie din apropiere, unde două rachete au lovit un centru de recreere, unde oamenii se relaxau. Corespondenții Reuters au confirmat distrugerea zonei de recreere și au descris o explozie puternică, urmată de o a doua după 15-20 de minute. În paralel, forțele rusești au mai lansat o rachetă balistică Iskander-M din Harkov, potrivit raportului citat. Pe lângă atacurile cu drone, Rusia a intensificat și atacurile asupra infrastructurii energetice a Ucrainei în ultimele luni, ținta fiind instalațiile critice. Apărarea Ucrainei a reușit să doboare toate dronele rusești lansate asupra regiunilor Odesa, Nikolaiev, Poltava și Liov. Cu toate acestea, consecințele complete ale atacurilor nu au fost încă stabilite. Guvernul ucrainean condamnă cu fermitate astfel de acțiuni agresive din partea Rusiei și a exprimat sprijinul pentru victimele acestor atacuri. De asemenea, o anchetă detaliată este în desfășurare pentru a aduce responsabilii în fața justiției. Situația din Ucraina rămâne una tensionată și se fac eforturi pentru a reduce conflictul și a menține pacea în regiune.
Articol postat cu 1 oră în urmă
Externe
Atac asupra turiștilor din Afganistan revendicat de Statul Islamic: 3 spanioli uciși
Turiștii Spanioli și Cetățenii Afgani Uciși în Atacul Stat Islamic din Afganistan Gruparea jihadistă Stat Islamic (SI) a revendicat atacul sângeros care a avut loc vineri în Bamiyan, un oraș muntos din centrul Afganistanului. Trei turiști spanioli și trei cetățeni afgani au fost uciși în atac, iar o femeie spaniolă în vârstă de 82 de ani a fost grav rănită. Conform unui comunicat postat pe aplicația de mesagerie Telegram, SI susține că "luptători au tras cu mitraliere în turiști creștini și însoțitorii lor șiiți". Atacul a avut ca țintă un autobuz cu turiști din țările coaliției internaționale care luptă împotriva grupării Stat Islamic în Irak și Siria. Madridul a confirmat că cei trei spanioli uciși erau de origine catalană: o femeie, fiica ei și un bărbat în vârstă de 63 de ani. O femeie spaniolă în vârstă de 82 de ani a suferit răni grave în urma atacului. Această tragedie este primul atac al grupării Stat Islamic asupra unor turiști străini în Afganistan după revenirea talibanilor la putere în august 2021. Atacul s-a produs într-o zonă considerată relativ sigură, deși SI a fost activă în Afganistan în ultimii ani. Ministrul spaniol de externe, Jose Manuel Albares, a condamnat acest atac ca fiind un act de terorism și a promis să coopereze cu autoritățile afgane pentru a aduce vinovații în fața justiției. SUA și alte țări occidentale au ridicat nivelul de alertă pentru cetățenii lor care călătoresc în Afganistan și li-au cerut să evite deplasările în această țară, deoarece situația de securitate rămâne instabilă după preluarea puterii de către talibani.
Articol postat cu 1 oră în urmă
Externe
Cercetătorii au soluționat misterul "copacului vieții" care datează de acum 21 de milioane de ani
După ani de cercetări și studii asupra emblematicilor baobabi, oamenii de știință au reușit să descopere misterul originii lor. Potrivit unui nou studiu, baobabii au apărut în Madagascar acum 21 de milioane de ani și apoi s-au răspândit în Australia și pe continentul african. Potrivit cercetătorilor, semințele acestor copaci unici au fost transportate de curenții oceanici și apoi s-au dezvoltat în specii diferite în diferite zone ale lumii. Cu toate acestea, acești copaci sunt acum amenințați de schimbările climatice și defrișările masive. Din cele opt specii de baobabi studiate de cercetători britanici, s-a descoperit că șase se găsesc în Madagascar, una în Africa și una în nord-vestul Australiei. Deși sunt cunoscuți și sub numele de "copaci vieți" sau "copaci cu susul în jos", baobabii sunt în pericol de dispariție. Cercetătorii pun în evidență importanța conservării acestor copaci unici, cerând ca două specii de baobab, inclusiv cel mai mare și faimos dintre ei, baobabul uriaș, să primească un statut de conservare mai ridicat. Potrivit studiilor, baobabii pot trăi până la câteva mii de ani și sunt vitali pentru ecosistemul din care fac parte. Acești copaci sunt cu adevărat speciali, fiind strâns legați de culturile și tradițiile locale. Forma lor ciudată și longevitatea lor i-au făcut să fie adorați de comunitățile locale și să fie considerați un simbol al vieții. Nu numai că fructele lor sunt considerate "super-alimente", dar din trunchiul lor se pot obține și fibre folosite în industria textilelor și îmbrăcămintei. De asemenea, florile lor mari de culoare albă sunt extrem de importante pentru lilieci, care călătoresc distanțe lungi pentru a se hrăni cu nectarul lor. Baobabii sunt adorați și de păsări, care își fac cuib în trunchiul lor și contribuie la dispersarea semințelor lor, asigurând astfel continuarea speciei. În concluzie, descoperirile făcute de cercetători asupra originilor baobabilor și pericolelor care îi amenință sunt alarmante. Este nevoie de eforturi intense pentru conservarea acestor copaci unici și vitali pentru ecosistemele din care fac parte. Baobabii sunt unii dintre cei mai deosebiți copaci din lume, iar conservarea lor este esențială pentru menținerea echilibrului natural și a culturilor locale.
Articol postat cu 2 ore în urmă
Externe
Salman al Arabiei Saudite suferă de o boală pulmonară: va fi tratat la Palatul Al Salam din Jeddah
Regele Salman al Arabiei Saudite suferă de o inflamaţie pulmonară și va fi tratat la Palatul Al Salam din Jeddah. Acest fapt a fost anunțat duminică de către agenția de presă de stat, care a precizat că monarhul, în vârstă de 88 de ani, a fost supus unor teste medicale. Potrivit curții regale, regele va primi un tratament cu antibiotice până când inflamația va dispărea complet. Testele medicale au fost făcute la clinica regală de la Palatul Al Salam, după ce regele a prezentat o „temperatură ridicață și dureri articulare”, conform agenției de presă de stat. Acesta nu este primul caz în care regele Salman suferă de probleme de sănătate. În aprilie, monarhul a fost internat pentru un control de rutină. Cu toate acestea, în ultimii ani, starea sa de sănătate a devenit fragilă. La vârsta de 88 de ani, regele Salman este custodele celor mai sfinte locuri ale Islamului și a urcat pe tronul Arabiei Saudite, țara care este cel mai mare exportator de petrol din lume, în 2015. El a deținut poziția de prinț moștenitor și vicepremier timp de mai mult de 2 ani și jumătate, până când a devenit monarh. În prezent, prințul Mohammed bin Salman este considerat liderul de facto al regatului saudit și este și prințul moștenitor. Situația fragilă a sănătății regelui Salman ridică întrebări privind succesiunea și viitorul Arabei Saudite.
Articol postat cu 9 ore în urmă
Externe
Răsturnare de situație în tentativa de asasinare a lui Fico. Atacatorul nu ar fi acţionat singur, așa cum se credea
Autorul atacului armat asupra premierului slovac Robert Fico s-ar putea să nu fi fost doar un "lup singuratic", cum s-a crezut până în prezent, a declarat duminică ministrul de interne slovac Sutaj Estok, în timp ce autorităţile încearcă să elucideze deplin tentativa de asasinat, relatează Reuters. Potrivit ministrului de interne, echipa care investighează cazul va cerceta şi dacă suspectul a acţionat ca parte a unui grup de persoane ce s-au încurajat reciproc să recurgă la un asasinat. Un element care sugerează implicarea şi a altor persoane este ştergerea la două ore după tentativa de asasinat a comunicaţiilor pe internet ale suspectului şi nu este clar cine le-a şters. Este exclus ca el să fi făcut acest lucru, având în vedere că deja era arestat, şi cel mai probabil nici soţia sa, a explicat ministrul de interne. Acesta din urmă a confirmat că suspectul era ostil politicii lui Fico, un premier social-democrat, dar apropiat de premierul conservator ungar Viktor Orban. De îndată ce a preluat conducerea guvernului în octombrie 2023, Robert Fico a sistat ajutorul militar pentru Ucraina şi a cerut negocieri de pace între aceasta şi Rusia. Potrivit guvernului de la Bratislava, suspectul s-a radicalizat după ce aliatul lui Fico, Peter Pellegrini, a câştigat alegerile prezidenţiale luna trecută şi el a spus în faţa anchetatorilor că era nemulţumit de reformele iniţiate de noul guvern în parchetul anticorupţie şi presa publică, reforme criticate de opoziţia progresistă şi de Comisia Europeană. Robert Fico a cerut desfiinţarea procuraturii anticorupţie şi a televiziunii publice, pe care le-a acuzat de partizanat politic împotriva lui şi în favoarea opoziţiei liberale. Fico nu mai este în pericol imediat, dar rămâne în stare gravă şi încă nu poate fi transferat la un spital din capitala Bratislava, fiind în continuare îngrijit la spitalul din Banska Bystrica, a declarat duminică mai devreme vicepremierul Robert Kalinak. Premierul a fost împuşcat miercuri în timp ce ieşea de la o şedinţă de guvern desfăşurată în oraşul Handlova. Un individ înarmat şi aflat într-o mulţime de oameni spre care s-a îndreptat Fico a tras cinci gloanţe către acesta, dintre care patru l-au nimerit. Autorul tentativei de asasinat, un bărbat în vârstă de 71 de ani sub numele de Juraj Cintula, un fost bodyguard la un mall şi de asemenea autor a trei cărţi de poezii, a avut în trecut legături cu grupări radicale şi a recunoscut motivaţia politică a atacului său. El a fost arestat la locul atacului şi sâmbătă a fost prezentat instanţei.
Articol postat cu 10 ore în urmă
Externe
Spania cere rechemarea ambasadorului din Argentina după declarațiile jignitoare ale preşedintelui ultra-liberal Milei la o reuniune a partidelor extremei dreapta europene
Spania recheamă ambasadorul din Argentina după declarațiile ofensive ale președintelui acestei țări, Javier Milei, făcute la o întâlnire a partidelor de extremă-dreapta europene la Madrid. Acesta ar fi jignit Spania, premierul socialist Pedro Sanchez și soția acestuia. La Convenția "Europa Viva 24" organizată de Partidul Vox, la care a fost invitat special, Milei a declarat că "elitele mondiale nu își dau seama cât de distructive sunt ideile socialismului", adăugând că acestea produc oameni agățați de putere și abuzuri. Președintele argentinian a făcut și aluzii la soția lui Sanchez, Begona Gomez, acuzată de corupție și trafic de influență de un tribunal din Madrid în aprilie. Totuși, acest caz a fost clasat de Parchetul Madrid din lipsă de probe. Sanchez a anunțat la acel moment că își va suspenda activitatea pentru o perioadă de reflecție, dar a decis să rămână în funcție. Ministrul spaniol de externe, José Manuel Albares, a declarat că declarațiile extrem de grave ale lui Milei merg dincolo de diferențele politice și ideologice. Ca urmare, ambasadorul Spaniei din Buenos Aires este retras până la noi ordine, iar președintele argentinian este rugat să își ceară scuze public Spaniei.
Articol postat cu 11 ore în urmă
Externe
Atacul rus asupra orașului ucrainean Harkov: cinci morți și 16 răniți într-o zonă de recreere. Oficialii anunță tragedia.
Celor puțin cinci persoane au fost ucise și 16 au fost rănite într-o zonă de recreere din afara orașului ucrainean Harkov, ca urmare a unor bombardamente rusești duminică, conform unor oficiali locali citați de Reuters. Primarul orașului Harkov, Igor Terehov, a raportat bilanțul morților și răniților. "Exploziile auzite în jurul prânzului în Harkov s-au produs într-o suburbie din apropiere. Două rachete ruse au lovit un centru de recreere, unde oamenii se relaxau, ucigând cinci persoane și rănind alte 16", a declarat el pe platforma de mesagerie Telegram. Correspondenții Reuters au văzut zona de recreere distrusă de două explozii violente, care au avut loc la aproximativ 15-20 de minute distanță unul de altul, în urma cărora au rămas doar un crater, dărâmături și cadavre, conform informațiilor furnizate de către salvatorii prezenți la fața locului. O femeie în vârstă de 69 de ani pe nume Valentina, care locuia în apropiere de complexul turistic, a povestit că se afla acasă în momentul exploziilor. Ea le-a mărturisit jurnaliștilor plângând că soțul ei a fost ucis în explozie. "Era lângă apă, iar acum zona este acoperită cu un crater, dărâmături și cadavre. Este extrem de dureros să-mi pierd casa și soțul. Rușii sunt niște animale, de ce trebuie să omoare oameni nevinovați?", a declarat ea. În ultimele săptămâni, orașul Harkov și regiunea cu același nume au fost ținta constantă a atacurilor cu rachete și bombe ghidate lansate de către forțele ruse, în contextul unei ofensive militare în nord-estul regiunii. Un ofițer de poliție local, Yaroslav Trofimko, a declarat că în momentul atacului nu se aflau soldați în zonă. "Era duminică, oamenii au venit aici să se relaxeze, copii, femei gravide. Este o tragedie să vedem cum acești oameni încearcă să ducă o viață normală și sunt uciși de rachetele rusești", a subliniat el.
Articol postat cu 14 ore în urmă
Externe
Iran: Cine va asigura interimatul lui Ebrahim Raisi, a cărui stare e încă „incertă” după accidentul de elicopter
Elicopterul care îl transporta pe preşedintele iranian Ebrahim Raisi s-a prăbuşit în apropiere de graniţa cu Azerbaidjanul. În acest moment, nu se cunoaşte starea de sănătate a ocupanţilor, relatează Le Figaro, care răspunde şi la întrebarea: „Cine asigură interimatul în cazul incapacităţii preşedintelui?”, informează news.ro. Salvatorii nu au reuşit încă să ajungă la locul accidentului, din cauza condiţiilor meteo dificile. Vineri, preşedintele iranian s-a deplasat la graniţa cu Azerbaidjanul pentru a inaugura un baraj între cele două ţări şi s-a întâlnit cu omologul său azer. Deocamdată nu au fost difuzate informaţii privind starea de sănătate a ocupanţilor elicopterului prezidenţial, în care se afla şi ministrul iranian de externe Hossein Amir Abdollahian, dar se pune deja problema continuităţii statului în cazul în care preşedintele Republicii nu-şi va putea exercita atribuţiile oficiale. Un oficial iranian a declarat pentru Reuters că „viaţa preşedintelui Republicii şi cea a ministrului de externe sunt în joc/pericol”. Situaţia este prevăzută în mod expres la articolul 131 din Constituţia iraniană, care stipulează că „în caz de deces, revocare din funcţie, demisie, absenţă sau boală de peste două luni a preşedintelui Republicii, prim-vicepreşedintele republicii, sub rezerva acordului Liderului, preia atribuţiile şi responsabilităţile preşedintelui, iar un consiliu format din preşedintele Adunării, şeful sistemului judiciar şi prim-vicepreşedintele republicii este obligat să ia măsuri pentru a asigura alegerea unui nou preşedinte al republicii în termen de cel mult cincizeci de zile”. În acest caz, din 2021, prim-vicepreşedintele Republicii Iran este Mohammad Mokhbér, fost director al unei bănci iraniene şi fost viceguvernator al provinciei Khuzestan din vestul ţării. El a fost numit în acelaşi an în care conservatorul Ebrahim Raisi a fost ales preşedinte al Republicii Iraniene. În caz de incapacitate a lui Raïsi, Mohammad Mokhbér ar urma să asigure interimatul pentru o perioadă de maximum cincizeci de zile. De la Revoluţia islamică din 1979, Iranul este o teocraţie de un tip special, cu două capete, întrucât puterea supremă îi aparţine Liderului Revoluţiei, Ali Khamenei. El este ales de o Adunare a experţilor formată din 86 de clerici, care sunt la rândul lor aleşi prin vot universal direct. De la revizuirea constituţională din 1989 şi de la eliminarea funcţiei de prim-ministru, preşedintele Republicii este şeful puterii executive, în calitate de şef al guvernului. Acesta este ales prin sufragiu universal direct, în cadrul unor alegeri în două tururi, pentru un mandat de patru ani.
Articol postat cu 15 ore în urmă
Externe
News Alert Elicopterul care îl transporta pe președintele Iranului Ebrahim Raisi a „aterizat forțat”. TV iraniană: „Operațiune uriașă de salvare”
Un elicopter care îl transporta pe președintele iranian Ebrahim Raisi „a aterizat forțat” duminică, informează presa iraniană preluată de Reuters. Aterizarea a fost una „dură”, conform Reuters. Informațiile din presa iraniană sunt momentan „contradictorii”. Nu a fost făcut până acum un anunț oficial referitor la incident. „Elicopterul care îl transporta pe președinte a avut un accident și a suferit o „aterizare forțată” în regiunea Varzeghan. Echipele de salvare se află în drum spre locul accidentului”, se arată într-un comunicat publicat pe Twitter de agenția de presă Tasnim a Iranului. Elicopterul implicat în accident zbura într-o formaţie de trei elicoptere, precizează presa iraniană preluată de Agerpres. „La câteva momente după incident, unele persoane au reușit să discute cu ayatollahul Al-Hashem, care se afla în elicopter cu Raisi, dar telefoanele nu sunt disponibile momentan”. Agenția de presă a Iranului a transmis că accidentul de elicopter a survenit deasupra „Azerbaidjanului de Est” și că o coloană oficială de mașini „a plecat spre Tabriz”. Nu au existat detalii imediate despre ceea ce s-a întâmplat cu elicopterul şi nici cine se afla la bord. Agenţiile de presă semioficiale au oferit explicaţii variate pentru ceea ce se întâmplă, conform news.ro. Salvatorii din Iran încearcă să ajungă la elicopterul în care se afla preşedintele Ebrahim Raisi, a informat duminică televiziunea de stat iraniană, citată de publicaţia britanică Mirror. „Unii dintre însoţitorii preşedintelui din acest elicopter au reuşit să comunice cu Cartierul General Central, ridicând speranţa că incidentul s-ar fi putut încheia fără victime”, a relatat agenţia de presă iraniană Tasnim, pe platforma de socializare X, citată de CNN. Nu este clar care este starea exactă a elicopterului lui Raisi. Elicopterul făcea parte dintr-un convoi de trei elicoptere. Două dintre aceste elicoptere transportau miniştri şi oficiali care au ajuns la destinaţie în siguranţă, potrivit Tasnim. „Seyyed Mohammad-Ali Al-Hashem, imamul rugăciunii de vineri din Tabriz şi ministrul de Externe Hossein Amirabdollahian se aflau, de asemenea, în elicopter cu preşedintele”, a spus Tasnim la X. Raisi fusese în Azerbaidjan duminică devreme pentru a inaugura un baraj împreună cu preşedintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev. Barajul este al treilea pe care cele două naţiuni l-au construit pe râul Aras. Iranul foloseşte o varietate de elicoptere în ţară, dar sancţiunile internaţionale îngreunează obţinerea de piese pentru ele. Flota sa aeriană militară datează în mare măsură de dinainte de Revoluţia Islamică din 1979. Raisi, în vârstă de 63 de ani, este un dur care a condus anterior justiţia din ţară. El este considerat un protejat al liderului suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, iar unii analişti au sugerat că l-ar putea înlocui pe liderul în vârstă de 85 de ani după moartea sa sau demisia din funcţie.
Articol postat cu 17 ore în urmă
Externe
Ministrul britanic al Apărării îngrijorat de alianța dintre Putin și Xi Jinping. Amenințare directă pentru democrație.
Relațiile diplomatice între China și Rusia, întărite - o amenințare la adresa democrației, potrivit ministrului britanic al Apărării Ministrul britanic al Apărării, Grant Shapps, a atras atenția duminică asupra întăririi recente a relațiilor diplomatice dintre președintele chinez Xi Jinping și colegul său din Rusia, Vladimir Putin. Conform Reuters, acest lucru a fost considerat o amenințare la adresa democrației. Shapps a declarat într-o discuție cu Sky News că este extrem de îngrijorat de această situație, având în vedere faptul că ambele țări nu cred în democrație. El a subliniat importanța ca restul lumii să ia această amenințare în serios și să monitorizeze atent evoluțiile din China și Rusia. Liderii celor două state au promis joi să intre într-o nouă eră de parteneriat, în ciuda faptului că sunt rivali puternici ai Statelor Unite. Shapps a avertizat că acest parteneriat ar putea duce la răspândirea sistemelor lor în alte părți ale lumii și, prin urmare, ar putea pune în pericol modul de viață democratic al altor țări. Deși nu a oferit detalii specifice, Shapps a subliniat necesitatea de a fi vigilenți și de a fi conștienți de orice posibilă amenințare la adresa democrației. Acest avertisment vine în contextul în care Statele Unite și aliații săi se confruntă cu presiune din partea Chinei și Rusiei în diferite aspecte, precum comerțul și securitatea cibernetică.
Articol postat cu 17 ore în urmă
Externe