Echinoctiul de primăvară și tradițiile agricole românești

Echinoctiul de primăvară, care se desfășoară pe 20 martie, marchează oficial începutul primăverii astronomice în emisfera nordică. În această zi, durata zilei este egală cu cea a nopții, reprezentând un moment simbolic de echilibru între lumina și întuneric. Potrivit informațiahr.ro, este o perioadă asociată cu renașterea naturii și noi începuturi.

În calendarul popular românesc, echinoctiul era considerat începutul unui nou an agrar. Acest moment important marca startul lucrărilor agricole, iar oamenii se pregăteau activ pentru arat, semănat și alte sarcini corespunzătoare sezonului.

Unul dintre cele mai cunoscute obiceiuri de primăvară era curățenia de primăvară, moment în care oamenii își curățau gospodăriile pentru a întâmpina un an agricol rodnic. Se considera că vremea din ziua echinoctiului prevesteste recoltele, iar o zi frumoasă promitea un an bogat.

Impunerea uneltelor agricole era, de asemenea, o practică comună. Acestea erau curățate, reparate și adesea împodobite cu panglici colorate sau flori, ca un semn de respect pentru munca pământului și pentru a atrage recolte bogate. Se obişnuia, de asemenea, ca în ziua echinoctiului să se semene primele semințe, acestea fiind considerate capabile să aducă recolte îmbelșugate.

În prezent, multe dintre aceste tradiții s-au pierdut sau au fost adaptate, dar în comunitățile mai izolate se găsesc încă urme ale acestor obiceiuri. Aceste practici symbolizau continuitatea și legătura profundă dintre om și natură.

Simbolismul Anului Nou Agrar cuprinde renașterea naturii, întoarcerea luminii și reînnoirea vieții. După echinoctiu, ziua devine mai lungă decât noaptea, un simbol al victoriei luminii asupra întunericului. Deși astăzi echinoctiul de primăvară este sărbătorit mai ales pe plan simbolic, în unele comunități rurale, tradițiile agricole continuă să fie păstrate cu sfințenie.