Jocul Ursului, un obicei străvechi, revine pe străzile românești
Jocurile cu măști, cu o istorie îndelungată, sunt o tradiție pastorală potrivită sezonului de iarnă. Printre aceste obiceiuri se numără "Jocul Ursului", care continuă să fie practicat în numeroase sate din România, dar și în zonele urbane, mai ales în perioada cuprinsă între ajunul Crăciunului și ajunul Anului Nou. Acest obicei este deosebit de popular în Moldova, unde o ceată de urători participă activ.
Ceea ce caracterizează ceata urătorilor care aduc ursul sunt măștile și costumele elaborate. Aceștia includ urători deghizați în urs, ursari, fluierari și tobosari, fiecare având un rol specific în cadrul ritualului. Recent, "Jocul Ursului" a fost observat pe străzile orașelor Miercurea-Ciuc și Toplița, iar popularitatea sa a crescut, inclusiv în județul Harghita, care are legături culturale cu zona Moldovei.
Din perspectiva mitologică românească, ursul este considerat un simbol cu multiple virtuți apotropaice și terapeutice. Existau credințe că un nou-născut uns cu grăsime de urs la prima baie obține forța și norocul acestuia. De asemenea, persoanele bolnave sau temătoare erau afumate cu părul desprins din blana ursului, iar ritualurile pentru alungarea bolilor erau diferite de cele creștine.
Se știe că, încă din Evul Mediu, ursii erau folosiți în scopuri terapeutice, cum ar fi mascarea durerilor lombare prin intermediul "călcării ursului", o practică ce implica ursi instruiți special pentru masaj. Mircea Eliade a menționat că asemenea ceremonii sunt încă răspândite în Balcani, cu o popularitate mai mare în România, în zilele ce urmează Ajunului Crăciunului până la Bobotează, având legătură cu întoarcerea periodică a morților și incluzând diverse masti animale, precum calul sau capra.
Aceste tradiții continuă să îmbogățească cultura românească, aducând bucurie și spirit festiv în comunități.
