Update 2 săptămâni în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Andrei Miroslavescu
Agricultura din România și Uniunea Europeană trece prin schimbări structurale majore, influențate de factori climatici și tehnologici, iar orizontul 2030 este esențial pentru viitorul sectorului, arată prof. dr. Gerard Jitǎreanu, rector al Universității de Științele Vieții din Iași (USV) în declarații preluate de %source%. Expertul subliniază că reducerea suprafețelor arabile și stabilitatea producțiilor vor impune adaptări profunde în agricultură.
Prof. dr. Gerard Jitǎreanu atrage atenția că costurile inputurilor agricole, cum sunt energia, fertilizanții și semințele certificate, vor rămâne cu 25–30% mai mari decât media anilor 2020–2025, afectând astfel rentabilitatea fermierilor. Această realitate pune o presiune semnificativă asupra marjelor economice și necesită optimizarea resurselor disponibile.
Rectorul mai subliniază că în România, structura fermelor presupune provocări majore: fermele mici și medii depind de inovații incrementale, iar fermele mari adoptă tehnologii digitale ce pot schimba fundamental paradigma de producție. Un alt obstacol este nivelul scăzut al cercetării, ceea ce limitează progresul rapid în sector.
Un avantaj esențial al agriculturii românești este reprezentat de infrastructura digitală, care, potrivit rectorului USV Iași, permite adoptarea agriculturii de precizie, în condițiile în care fermierii își dezvoltă competențele necesare. Tehnologiile digitale – precum sistemele de ghidare GPS, senzori de sol, drone și platforme digitale de management – vor deveni tot mai utilizate, sporind competitivitatea fermelor.
De asemenea, inovația genetică va avea un impact major asupra productivității și rezilienței culturilor. Rectorul subliniază că succesul în agricultură nu ține doar de tehnologie și genetică, ci și de managementul fermelor: „Deciziile manageriale bazate pe date și modele economice pot genera diferențe de venit de 20–40% între ferme comparabile.”
Universitatea de Științele Vieții din Iași planifică înființarea Centrului de Cercetări Avansate pentru Agribusiness (ARCA), care va transforma cercetarea în produse și servicii utile pentru agricultura românească. Această inițiativă vizează sprijinirea fermierilor și îmbunătățirea competitivității prin inovare.
Prof. dr. Gerard Jitǎreanu sintetizează provocările și oportunitățile: „Pentru România, miza fundamentală va fi recuperarea decalajului de inovare și valorificarea avantajelor naturale și digitale pentru o agricultură sustenabilă și competitivă.” Această viziune evidențiază importanța adaptării fermei la noile condiții economice și tehnologice impuse de viitor.
Inspectoratul Școlar Județean Harghita a publicat rezultatele simulării examenului de Evaluare Națională. Conform datelor furnizate, cele mai scăzute note au fost obținute de elevii de clasa a VIII-a la proba de Limba și literatura română, în timp ce cele mai mari note s-au înregistrat la Limba maternă.
Luni a avut loc prima zi a simularii examenului de Bacalaureat, cu proba scrisă la Limba și literatura română, un moment crucial pentru elevii de clasa a XII-a care se pregătesc pentru examenul din vară. Conform informațiilor de la informatiahr.ro, au fost înscriși la această simulare 2.021 de candidați, dintre care 1.864 s-au prezentat, iar 157 au absentat.
Elevii de clasa a VIII-a din județul Harghita au susținut prima probă a simulării Evaluării Naționale, proba la Limba și literatura română. Această etapă este esențială pentru a le oferi tinerilor oportunitatea de a se adapta la formatul examenului și de a-și testa cunoștințele înainte de evaluarea finală.
Peste 4.400 de elevi din județul Harghita s-au înscris în acest an în programul educațional "Micii Gradinari". Această inițiativă a devenit o tradiție locală și continuă fără întrerupere din 2012.
