Cancelarul Germaniei Friedrich Merz a avut informații dintr-o sursă credibilă că Donald Trump avea să anunțe în Congres ieșirea SUA din NATO. Aceeași sursă îl avertizase în legătură cu „show-ul” pe care avea să-l facă vicepreședintele american JD Vance la Conferința de Securitate de la Munchen, scrie Politico. La cinci zile după victoria electorală din februarie, lumea lui Friedrich Merz se prăbușea. Așa avea să descrie el mai târziu, notează Politico într-un amplu material intitulat „Noaptea în care cancelarul Merz și-a schimbat părerea despre Trump”. „În acea vineri seară, el cobora de pe scena unui mare centru de conferințe din portul Hamburg, unde de obicei acostează navele de croazieră. Tocmai a fost aclamat drept „viitorul cancelar federal”, iar peste o mie de susținători ai partidului l-au aclamat pe președintele lor la un miting al filialei locale a Uniunii Creștin-Democrate, principalul partid de centru-dreapta din Germania. În jurul orei 20:15, strânge câteva mâini în semn de rămas bun, apoi se așează pe bancheta din spate a mașinii oficiale pentru a face trei ore până acasă. Este 28 februarie 2025. Merz își verifică telefonul și observă un mesaj de la purtătorul său de cuvânt. Ar trebui să vizioneze un videoclip, de preferință imediat. Merz scoate iPad-ul, deschide linkul și recunoaște o cameră familiară tuturor celor care urmăresc politica. Două fotolii tapițate cu damasc auriu stau în fața unui șemineu în care nu arde focul. În fața șemineului se află o masă din lemn fin, încrustată cu un sigiliu supradimensionat. Este Biroul Oval din Casa Albă”, relatează Politico. „În dreapta lui Donald Trump stă un bărbat mic, cu barbă, îmbrăcat într-un pulover militar negru brodat cu un trident stilizat, simbolul național al Ucrainei. Este Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei, o țară invadată de Rusia. Merz îl apreciază foarte mult. Merz l-a vizitat de două ori pe Zelenski la Kiev și, cu doar câteva zile în urmă, a acceptat felicitările lui Zelenski pentru victoria sa electorală. Ucraina are mari speranțe în Merz. Se așteaptă ca noul cancelar să furnizeze în sfârșit rachetele Taurus, rachete de croazieră germane capabile să penetreze buncărele, pe care predecesorul său mai liberal, Olaf Scholz, a refuzat să le furnizeze pe durata mandatului său. În videoclip, Zelenski pare obosit. Obosit și neajutorat. Merz este consternat când vede cum președintele american îl umilește pe omologul său ucrainean. Trump îl acuză că pune în pericol milioane de vieți și riscă un al treilea război mondial. Când Zelenski replică că președintele rus Vladimir Putin a început războiul, Trump intervine dur. În fața camerelor de filmat, Zelenski este certat ca un copil neascultător timp de câteva minute. „Ai mulțumit vreodată?”, îl întreabă vicepreședintele JD Vance pe Zelenski, aruncându-i această întrebare de mai multe ori. „A fost o transmisie bună”, spune Trump la sfârșitul întâlnirii. Discuțiile ulterioare, care ar fi trebuit să vizeze garanțiile de securitate după încetarea focului, sunt anulate. Acordul privind materiile prime, negociat în întregime, nu este semnat. Prânzul festiv este anulat. Zelenski așteaptă încă 20 de minute într-o cameră alăturată. Apoi, apare un oficial care îl trimite pur și simplu acasă. Merz tocmai terminase de vizionat scena de aproape 40 de minute când a postat un mesaj de solidaritate cu Zelenski, în limba engleză, pe X: „Nu trebuie să confundăm niciodată agresorul cu victima în acest război!” A stat la telefon fără întrerupere în mașină până a ajuns în Sauerland și apoi jumătate de noapte. A vorbit și cu Scholz, care urma să mai fie cancelar încă două luni. Scholz și succesorul său desemnat sunt de acord că în acea zi, la Washington, s-a întâmplat ceva istoric. Americanii amenință nu numai că vor abandona Ucraina, ci și toți aliații lor. Articolul 5 din Tratatul NATO, care prevede că fiecare membru trebuie să vină în apărarea tuturor celorlalți membri, mai trebuie luat în serios? Soldații americani ar apăra Germania împotriva unui atac rus? Rachetele nucleare americane mai sunt o forță de descurajare credibilă? Cei doi sunt de acord că, în aceste circumstanțe, Germania trebuie să-și reconstruiască apărarea națională. Cât mai repede posibil și cu orice preț. Și va costa mult, între 1 și 1,5 mii de miliarde de euro în următorii 12 ani – dublu față de suma anterioară. Nu este ușor să cheltuiți atâția bani pentru apărare. În Germania, „Schuldenbremse” sau „frâna datoriei” este o regulă fiscală consacrată în Constituție. Aceasta are scopul de a limita valoarea datoriei publice noi la maximum 0,35% din Produsul Intern Brut. Înainte de alegeri, Merz a făcut campanie pentru menținerea frânei datoriei și a insistat că, în calitate de cancelar, se poate descurca fără datorii suplimentare. Însă, în zilele următoare, Merz își va schimba poziția și va accepta acest nou împrumut. Umilirea lui Zelenski a schimbat totul”, relatează Politico. Această relatare a alegerii lui Merz și a primelor sale zile în funcția de cancelar al Germaniei se bazează pe peste 50 de conversații cu surse, unele apropiate lui Merz, cărora li s-a acordat anonimatul pentru a putea vorbi liber, notează sursa citată. „Îndoielile lui Merz cu privire la convingerile sale anterioare se acumulau de săptămâni întregi. Cu câteva zile înainte de alegerile generale, Merz s-a întâlnit cu Vance la München. Merz voia să-l convingă pe vicepreședintele american să nu mai îndemne public germanii să voteze pentru partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD). „Aceștia nu sunt prieteni ai Americii”, a spus Merz, „ci partizani ai lui Putin”. Vance a dat din cap în semn de aprobare. Doar că după câteva ore, în timpul discursului său la Conferința de Securitate de la München, Vance a șocat audiența. El a declarat că restricțiile asupra libertății de exprimare în UE reprezintă o amenințare mai mare decât Rusia sau China. El a cerut eliminarea barierelor din Europa și includerea populiștilor de dreapta în politică. Vicepreședintele nu a menționat AfD în mod explicit. Cu toate acestea, după câteva ore au circulat informații că Vance s-a întâlnit nu numai cu Merz, ci și cu lidera AfD, Alice Weidel, la hotelul său, înainte de discurs. El nu i-a spus lui Merz despre această întâlnire. Chiar și atunci, cu două săptămâni înainte de umilirea lui Zelenski în Biroul Oval și cu o săptămână înainte de alegerile pentru Bundestag, Merz începuse să ia în considerare în privat necesitatea ca Germania să se îndatoreze cu miliarde suplimentare. „Ceea ce a spus noul președinte american, Donald Trump, la Washington în ultimele zile...”, a declarat el audienței de la tribuna electorală din Hamburg, „Doamnelor și domnilor, asistăm la o schimbare fundamentală a peisajului politic mondial”. După Conferința de securitate de la München, Merz l-a rugat discret pe fostul judecător al Curții Constituționale, Udo Di Fabio, să exploreze posibilitatea modificării Legii fundamentale a Germaniei cu voturile Bundestagului care își încheia mandatul. „Legea fundamentală” este echivalentul german al CFonstituției. Ea poate fi modificată numai cu o majoritate de două treimi în Parlament. Acest lucru se aplică și frânei datoriei. Obținerea unei majorități de două treimi ar fi posibilă cu vechiul Bundestag, dar nu și cu noul Bundestag, care se preconiza că va avea o reprezentare mai mare a AfD și a altor partide marginale. La scurt timp după aceea, Di Fabio i-a trimis avizul său de expert. Modificările Legii fundamentale cu voturile deputaților care au fost deja revocați din funcție erau posibile până la 30 de zile după alegeri. Aceasta ar fi fost data de 25 martie, aceeași zi în care noul Bundestag urma să se întrunească. Merz ar fi avut mai puțin de o lună pentru a executa o schimbare radicală”, scrie sursa citată. „În ziua alegerilor, Merz a dat primul semnal public că se răzgândise, când a apărut alături de alți candidați la Berliner Runde, o emisiune de televiziune în care liderii partidelor comentează alegerile imediat după închiderea urnelor. „Pentru mine, va fi o prioritate absolută să consolidăm Europa cât mai repede posibil, astfel încât, pas cu pas, să putem obține cu adevărat independența față de SUA”, a declarat el. Independență față de SUA? Lui Scholz, care stătea chiar lângă Merz la televizor, nu-i venea să creadă. Până acum, politicienii europeni evitaseră cu grijă să sugereze că Europa ar putea să-și gestioneze apărarea fără americani. Germania, care nu are arme nucleare proprii și nici o armată puternică, are nevoie de trupele americane și de umbrela lor nucleară mai mult decât oricine. Merz, considerat un transatlantist convins, renunța la SUA? „De la declarațiile președintelui american Donald Trump de săptămâna trecută, mi-a devenit clar că această administrație este în mare parte indiferentă la soarta Europei”, a continuat Merz. La sfârșitul lunii iunie este programat un summit al alianței militare transatlantice. „Vom mai vorbi atunci despre NATO în forma sa actuală?”, a întrebat el. „Sau va trebui să creăm mult mai repede o capacitate europeană independentă de apărare?” A doua zi, după numărarea voturilor, Merz a lăudat rezultatul alegerilor într-o conferință de presă: 29% era mult mai puțin decât sperau creștin-democrații, dar Merz a susținut că era un succes dacă se ține cont de numărul de voturi și nu de procentele obținute. Creștin-democrații au câștigat 2,5 milioane de voturi în comparație cu alegerile anterioare pentru Bundestag, iar creștin-socialiștii au câștigat 500.000, a remarcat el. Ceea ce a omis să menționeze este că AfD a câștigat peste 6 milioane de voturi. După o campanie electorală mai polarizată decât oricare alta din ultimele decenii, la vot s-au prezentat mai mulți oameni decât în anii precedenți, iar AfD a fost beneficiarul. Merz a fost sincer indignat de scena din Biroul Oval. Dar știa și că poate folosi această indignare în avantajul său. La urma urmei, avea nevoie de o narațiune credibilă pentru a justifica schimbarea politică și creșterea astronomică a cheltuielilor pentru apărare care vor avea loc sub conducerea sa. Rezultatele alegerilor au însemnat că, pentru prima dată de la al Doilea Război Mondial, partidele de centru nu mai dețin o majoritate de două treimi în Parlament. Fără o majoritate de două treimi, partidele de centru nu pot alege judecători la Curtea Constituțională Federală, nu pot declara război unui agresor și nu pot modifica Legea fundamentală. De exemplu, pentru a reforma frâna datoriei”, relatează Politico în continuare. Situația amintește de ultima fază a Republicii de la Weimar. La acea vreme, naționaliștii socialiști și comuniștii dețineau împreună peste 50% din locurile din Reichstag, împiedicând social-democrații, liberalii și creștin-democrații să guverneze eficient, alimentând astfel frustrarea crescândă față de democrație. Acest lucru a creat un cerc vicios care a dus la prăbușirea primei republici la începutul anilor 1930, reamintește sursa citată. „Este o comparație îndrăzneață? AfD și alte partide marginale controlează deja o minoritate de blocaj în parlamentele statale din trei landuri germane: Saxonia, Turingia și Brandenburg. Același lucru se va întâmpla și în Bundestag, când noii deputați își vor ocupa locurile pe 25 martie. Scholz a jucat, de asemenea, un rol important în determinarea schimbării de poziție a lui Merz. În cadrul unor întâlniri trecute neobservate de opinia publică, Scholz și Merz s-au întâlnit de mai multe ori în biroul cancelarului după alegerile pentru Bundestag, uneori în prezența altor politicieni de centru-dreapta. La una dintre aceste întâlniri, Scholz a prezentat concluziile serviciilor de informații cu privire la amploarea imensă a înarmării Rusiei. În ciuda pierderilor enorme din Ucraina, Putin ar avea în doar câțiva ani mult mai multe tancuri și rachete decât înainte de invazie. Informațiile sugerează că acesta se pregătește să declanșeze un alt război, de data aceasta împotriva Europei. Scholz, care a făcut campanie ca cancelar al păcii, i-a sfătuit succesorului său să facă exact opusul: să reînarmeze masiv. Noua coaliție guvernamentală germană a reunit creștin-democrații lui Merz și social-democrații lui Scholz. În zilele care au urmat alegerilor, partenerii de coaliție au convocat negocieri private pentru a ajunge la un plan de cheltuieli pe care să îl poată pune în aplicare înainte de 25 martie. În cadrul acestor discuții, sumele implicate au crescut de la oră la oră. Pe 4 martie, când partenerii au reapărut în public pentru a-și anunța acordul, uimirea a fost mare. Nu mai existau limite pentru reînarmare. Merz a obținut fonduri speciale pentru consolidarea apărării în următorii 10 ani, care erau de cinci ori mai mari decât creșterea negociată de Scholz cu doar trei ani în urmă. S-a convenit asupra unui fond special suplimentar de 500 de miliarde de euro pentru reconstrucția infrastructurii țării”. „De ce Merz, un susținător declarat al reducerii datoriei, era acum atât de dispus să împingă Germania într-o datorie atât de mare? „Având în vedere amenințările la adresa libertății și păcii pe continentul nostru, același lucru trebuie să se aplice acum și apărării noastre: orice este necesar!”, a declarat Merz într-o conferință de presă. Citatul era al lui Mario Draghi, fostul șef al Băncii Centrale Europene, care a folosit acest slogan în 2012 pentru a speria speculatorii care voiau să parieze pe destrămarea zonei euro. Acum, Merz a folosit același citat pentru a-și explica planul de reînarmare. La o reuniune a grupului parlamentar care a avut loc mai târziu în aceeași zi, Merz a anunțat că va pleca la Bruxelles pentru a participa la reuniunea șefilor de stat și de guvern ai Consiliului UE. Apoi a spus ceva curios: „Dacă Trump anunță în seara aceasta retragerea din NATO, atunci noi, Republica Federală Germania, vom fi primii care au reacționat corect din timp”. Printre deputați s-a instalat groaza. Merz era extrem de serios. Schimbarea radicală a politicii financiare a început după apariția șocantă a lui Vance la Conferința de securitate de la München. Merz a justificat-o prin umilirea lui Zelenski la Casa Albă. Dar acum vorbea despre o retragere iminentă a SUA din NATO. De unde i-a venit lui Merz această idee? Trump urma să țină primul său discurs în fața unei sesiuni comune a Congresului în aceeași seară. Merz le-a explicat ulterior aliaților apropiați că primise informații de la o sursă americană care indica faptul că Trump va folosi discursul pentru a anunța retragerea SUA din alianța de apărare occidentală. Avea motive să aibă încredere în sursa sa. Cu două săptămâni înainte, sursa îi furnizase informații în avans despre discursul lui Vance la Conferința de securitate de la München. Merz a organizat o conferință telefonică în seara dinaintea discursului și i-a avertizat pe liderii creștin-democrați că Vance va zgudui prietenia transatlantică și va lansa un atac retoric asupra Europei. Exact asta s-a întâmplat. Merz și aliații săi erau pregătiți. Avertizat încă o dată, Merz se aștepta la ce era mai rău din discursul lui Trump în fața Congresului. În timpul conversațiilor și convorbirilor telefonice cu persoane de încredere, el a afirmat și mai clar decât în ședința grupului parlamentar că, dacă Trump ar anunța retragerea din NATO în acea seară, Putin ar putea reacționa imediat cu un atac asupra statelor baltice. În acele ore în care a fost de acord ca Germania să se îndatoreze, Merz acționa în convingerea că un nou război în Europa era posibil și că NATO era pe punctul de a se prăbuși. Votul său în favoarea datoriei record a venit pe fondul acestui context dramatic”, scrie Politico. După cum știm, lucrurile au evoluat altfel. Trump a ținut discursul său în fața Congresului, dar nu a menționat retragerea din NATO. Până în prezent, Merz nu crede că sursa sa din Washington l-a dezinformat. El crede că anunțul privind retragerea din NATO fusese pregătit. Trump s-a răzgândit în ultimul moment, scrie Politico. Revista Politico a solicitat Casei Albe să răspundă la afirmația potrivit căreia Trump ar fi luat în considerare utilizarea discursului său din 4 martie, adresat unei sesiuni comune a Congresului, pentru a anunța retragerea SUA din NATO. Într-o declarație transmisă prin e-mail, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Anna Kelly, a afirmat: „O astfel de declarație nu a fost inclusă în niciun proiect de discurs”, notează Politico în încheiere.
AiPath Media este o sursă de știri de încredere, oferind informații de calitate pentru toate
judetele din Romania. Cu o echipă dedicată de jurnaliști experimentați, ne angajăm să aducem cititorilor
noștri o perspectivă cuprinzătoare asupra evenimentelor la nivel local și național.