Procuratura Republicii Moldova a cerut nouă ani de închisoare în regim semi-închis pentru başcana (guvernatoarea) regiunii autonome Găgăuzia, Evghenia Guţul, în dosarul de finanţare ilegală a fostului partid „Şor”, formaţiunea controversatului oligarh Ilan Şor, condamnat în R. Moldova la 15 ani de detenţie pentru rolul său în aşa-numitul „furt al miliardului” şi care se ascunde în prezent de justiţia moldoveană la Moscova, relatează NewsMaker.md, Noi.md şi Radio Chişinău. Procurorii de caz Ghennadi Epure şi Gladcov Cristina au dat citire pledoariei lor marţi la judecătoria Buiucani din Chişinău în dosarul guvernatoarei Evghenia Guţul şi al Svetlanei Popan, fostă secretară a Partidului „Şor”, declarat neconstituţional. Cele două sunt învinuite că ar fi acceptat finanţarea fostului partid „Şor” din partea unui grup de crimă organizată, conform media citate. De asemenea, acuzarea solicită ca aceasta să fie privată, timp de cinci ani, de dreptul de a face parte dintr-un partid politic. Şedinţa de judecată continuă cu susţinerea pledoariilor judiciare. Pe lângă Evghenia Guţul, procurorii au solicitat o pedeapsă de opt ani de închisoare şi pentru Svetlana Popan, a anunţat procurorul de caz, Cristina Gladcov. Potrivit acesteia, ambele inculpate sunt vizate în dosar în două capete de acuzare, notează sursele citate de Agerpres. Totodată, procuratura a cerut confiscarea sumelor menţionate în actul de învinuire şi menţinerea sechestrelor, pentru a asigura recuperarea prejudiciilor în favoarea statului. În cazul Evgheniei Guţul, prejudiciul estimat este de 40 de milioane de lei, iar în cazul Svetlanei Popan - de 9 milioane de lei. Procurorii susţin că au demonstrat „pe deplin” vinovăţia Evgheniei Guţul şi a Svetlanei Popan în instanţă. Întrebată dacă a fost solicitată reţinerea acestora în sala de judecată, procurorul de caz, Cristina Gladcov, a declarat: „Am solicitat reţinerea, desigur. Atunci când pledăm pentru aplicarea unei pedepse reale cu închisoarea, este firesc să solicităm şi reţinerea, mai ales că există riscuri. În cazul uneia dintre inculpate există deja o măsură preventivă, iar cealaltă are o măsură preventivă într-un alt dosar. Prin urmare, legea prevede necesitatea de a preveni eventuale tentative de eschivare de la audiere sau, în cazul unei eventuale condamnări, de la executarea pedepsei”. Întrebată dacă, în cazul unei sentinţe de condamnare în acest dosar, celelalte capete de acuzare ar mai fi valabile, procurorul a răspuns: „Nu, haideţi să aşteptăm mai întâi pronunţarea sentinţei. Aceasta ţine exclusiv de competenţa instanţei de judecată”. Evghenia Guţul a fost reţinută de mascaţii Centrului Naţional Anticorupţie (CNA) în seara zilei de 25 martie pe Aeroportul internaţional din Chişinău. Ea urma să zboare la Istanbul, înainte de a fi reţinută. În aprilie 2024, Procuratura Anticorupţie a R. Moldova a anunţat că a finalizat urmărirea penală şi a trimis în instanţă cauza împotriva guvernatoarei Găgăuziei, Evghenia Guţul. Potrivit acesteia, Evghenia Guţul, activând în cadrul Departamentului de monitorizare, planificare şi control al ex-partidului „Şor”, a introdus sistematic bani de contrabandă în Republica Moldova, preponderent din Rusia, în perioada 2019-2022. De asemenea, Evghenia Guţul este acuzată că a coordonat activitatea unor oficii teritoriale ale ex-partidului „Şor”, fiind responsabilă de verificarea, confirmarea listelor şi remunerarea participanţilor la protestele organizate la Chişinău de fosta formaţiune. Astfel, prin această activitate Guţul a acceptat finanţarea ex-partidului din partea unei grupări criminale organizate cu 42,4 milioane de lei. Acuzaţii similare au fost înaintate şi împotriva şefei oficiului principal al ex-Partidului „Şor”, Svetlana Popan. Potrivit actului de acuzare, în perioada septembrie-noiembrie 2022, aceasta a acceptat cu bună ştiinţă 9,7 milioane de lei de la o grupare de crimă organizată. Mijloacele financiare au fost utilizate pentru a achita protestatarii ex-partidului, precum şi salarii necontabilizate (în plicuri) membrilor de oficii teritoriale. După arestarea sa, Guţul, opozantă a guvernului preşedintei moldovene Maia Sandu, a cerut ajutorul preşedintelui rus Vladimir Putin, preşedintelui american Donald Trump şi chiar preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan, potrivit EFE. Politiciana, care din aprilie se află în arest la domiciliu, neagă toate acuzaţiile şi consideră că urmărirea sa penală este motivată politic. Preşedinta Republicii Moldova a acuzat în mai multe rânduri Rusia că încearcă să destabilizeze situaţia politică din ţară şi a cerut pedepse severe împotriva celor implicaţi în activităţile de destabilizare instrumentate de Moscova.