Publicația specializată în Orientul Mijlociu, cu sediul la Londra, Amwaj.media transmite că Washingtonul a înștiințat Teheranul cu privire la atacurile de sâmbătă noapte. O sursă politică iraniană de rang înalt a confirmat pentru Amwaj.media că administrația Trump a transmis pe 21 iunie că nu dorește o confruntare totală și că intenționează să lovească doar obiectivele nucleare din Fordow, Isfahan și Natanz. Oficialul iranian a mai spus că obiectivele vizate de SUA au fost evacuate, iar „cea mai mare parte” a stocurilor de uraniu îmbogățit ale Iranului ar fi păstrate în locuri sigure. Bombardamentele americane nu par să fi fost efectuate de la vreo bază militară americană din regiune, scrie publicația citată. Rapoartele indică faptul că cel puțin trei bombardiere B-2 care au decolat din SUA au aruncat șase bombe Massive Ordnance Penetrator (MOP) de 13,6 tone asupra sitului subteran de îmbogățire a uraniului din Fordow. Experții speculează că două bombe au fost aruncate pe fiecare dintre cele două intrări principale ale Fordow, împreună cu două bombe MOP pe puțul de ventilație. De asemenea, un submarin ar fi lansat 30 de rachete Tomahawk asupra instalației de îmbogățire a uraniului de la Natanz, precum și asupra complexului nuclear din Isfahan. Ambele locații au fost bombardate de Israel în ultimele zile. Citando o „sursă bine informată”, postul american CBS a raportat că „Isfahan și instalația sa subterană au fost probabil o țintă mai dificilă decât Fordow”. În declarația sa de sâmbătă noapte, Trump a afirmat că instalațiile iraniene vizate au fost „complet și total distruse”, avertizând că orice potențiale atacuri viitoare vor fi „mult mai mari și mult mai ușoare”. Directorul executiv al Fundației pentru Apărarea Democrațiilor (FDD) din Washington a citat un „contact israelian impecabil” care a declarat: „Atacul pare să fi pus capăt programului nuclear iranian. Confirmarea va veni în următoarele 24 de ore. Ultimul pas este îndepărtarea materialului nuclear din siturile nucleare”. Cu toate acestea, încă nu sunt disponibile date inițiale care să permită evaluarea pagubelor. Înainte de bombardamente, unele studii sugerau că ar fi necesară lansarea mai multor bombe MOP în aceleași cratere, având în vedere că se estimează că Fordow are o adâncime de aproximativ 80-90 de metri. Autoritățile iraniene au confirmat că au fost lovite instalațiile nucleare din Fordow, Isfahan și Natanz. Cu toate acestea, nu au fost făcute publice alte detalii. Într-o scurtă declarație emisă în primele ore ale zilei de duminică, Organizația pentru Energie Atomică din Iran (AEOI) a condamnat bombardamentele americane ca fiind „un act brutal care contravine legilor internaționale, în special Tratatului de neproliferare a armelor nucleare (TNP)”. Vizând Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA), AEOI a declarat că atacul SUA a fost „din păcate, efectuat în umbra indiferenței și chiar a sprijinului” agenției de control nuclear a ONU.AEOI a declarat că „asigură marea națiune iraniană că, în ciuda conspirațiilor malefice ale dușmanilor săi, cu eforturile a mii de oameni de știință și experți revoluționari și motivați, nu va permite ca dezvoltarea acestei industrii [nucleare] naționale să fie oprită”. AEOI a adăugat că „a inclus în agenda sa măsurile necesare, inclusiv procedurile legale”. Deja supus unor atacuri severe din partea Israelului, Iranul nu are niciun interes într-un război total simultan cu SUA. Înainte de bombardamentele din 21 iunie, Teheranul a declarat că este deschis la reluarea negocierilor nucleare cu administrația Trump, dar numai dacă Israelul încetează atacurile. „Ar trebui să facă pace imediat. Ar trebui să se oprească imediat. Altfel, vor fi loviți din nou”, a declarat Trump într-un scurt interviu telefonic sâmbătă, înaintea declarației televizate prin care a anunțat cele trei lovituri. În declarația sa oficială, Trump a precizat: „Au mai rămas multe ținte. Cea de astă seară a fost de departe cea mai dificilă dintre toate... dar dacă pacea nu vine repede, vom urmări celelalte ținte cu precizie, rapiditate și pricepere”. Având în vedere că se spune că Iranul a primit o notificare prealabilă, împreună cu o comunicare privată din partea SUA, că nu dorește un conflict mai amplu, este posibil ca Trump să dorească o repetare a evenimentelor din ianuarie 2020. Acestea din urmă au implicat un atac balistic iranian, în mare parte simbolic, asupra bazelor americane din Irak, ca urmare a autorizării de către Trump a asasinării comandantului Forței Quds, Qasem Soleimani. Opțiunile nesimbolice de care dispune Iranul includ măsuri precum ieșirea din TNP, expulzarea inspectorilor străini, atacarea instalației nucleare Dimona din Israel și întreruperea tranzitului maritim în Strâmtoarea Hormuz – posibilitate coordonată cu mișcarea Ansarullah din Yemen, care și-a reluat operațiunile în Marea Roșie. Fiecare dintre aceste opțiuni are costuri și beneficii, expulzarea inspectorilor străini fiind cea mai probabilă opțiune. În ceea ce privește o reacție cinetică, probabilitatea ca niciuna dintre bazele militare americane din regiune să nu fi fost utilizată face mai dificil pentru Iran să atace astfel de instalații, cel puțin în statele arabe din Golf. Acest lucru lasă bazele americane din Irak, care sunt deja în mare parte evacuate, ca ținte cele mai probabile pentru represalii imediate, scrie Amwaj.media. Accentul pus de Israel pe necesitatea ca Trump să lovească Fordow pare să fi fost conceput pentru a-l convinge să intre în război cu Iranul. Autoritățile iraniene au indicat deja că materialele nucleare au fost îndepărtate din Fordow. Mai mult, este puțin probabil ca siturile cunoscute de AIEA să fie utilizate pentru eforturi de militarizare în cazul în care Teheranul ar decide să urmeze o astfel de cale. În acest context, rezultatul probabil pe termen scurt al atacului lui Trump asupra Iranului pare să fie o monitorizare redusă a activităților nucleare din Iran, în opoziție cu sfârșitul programului nuclear iranian, conchide publicația specializată în problematica orientului Mijlociu, cu focus pe Iran, Irak și statele din Peninsula Arabică.