Curtea Supremă a SUA a sprijinit, vineri, efortul preşedintelui Donald Trump de a bloca deciziile instanţelor inferioare care l-au împiedicat luni de zile să-şi pună în practică agenda. Instanţa supremă a dat o lovitură puterii judecătorilor federali, restricţionându-le capacitatea de a lua măsuri juridice ample. Decizia vine după cazuri în care judecătorii au tranşat o dispută juridică legată de încercarea preşedintelui Donald Trump de a limita dreptul la cetăţenie prin naştere. Astfel, Curtea Supremă a ordonat instanţelor inferioare, care au blocat politica administraţiei Trump, să-și reconsidere sfera de aplicare a ordinelor, arată CNN. Preşedintele a susţinut că instanţele şi-au depăşit atribuţiile prin emiterea de ordine „la nivel naţional”, care au blocat temporar unele dintre politicile sale, inclusiv planul său controversat de a pune capăt efectiv cetăţeniei prin naştere. Judecătorii au admis cererea administraţiei Trump de a restrânge domeniul de aplicare al celor trei ordonanţe judecătoreşti emise la nivel naţional de judecătorii federali din statele Maryland, Massachusetts şi Washington, care au suspendat aplicarea directivei sale în timp ce se desfăşoară litigiul ce contestă această politică. Cu toate acestea, hotărârea Curţii Supreme, adoptată cu 6 voturi la 3 şi redactată de judecătoarea conservatoare Amy Coney Barrett, nu permite intrarea imediată în vigoare a politicii lui Trump şi nu abordează legalitatea acesteia, scrie Reuters. Cu judecătorii conservatori din Curtea Supremă în majoritate şi liberalii în minoritate, hotărârea a specificat că ordinul executiv al lui Trump nu poate intra în vigoare decât la 30 de zile după decizia de vineri. „Nimeni nu contestă faptul că executivul are datoria de a respecta legea. Dar puterea judecătorească nu are autoritate nelimitată pentru a impune respectarea acestei obligaţii – de fapt, uneori legea interzice puterii judecătoreşti să facă acest lucru”, a scris Barrett. Judecătoarea Sonia Sotomayor, într-o opinie separată la care s-au alăturat ceilalţi doi membri liberali ai curţii, a scris: „Majoritatea ignoră complet dacă ordinul executiv al preşedintelui este constituţional, concentrându-se în schimb doar pe întrebarea dacă instanţele federale au autoritatea echitabilă de a emite hotărâri universale. Cu toate acestea, ilegalitatea evidentă a ordinului relevă gravitatea erorii majorităţii şi subliniază motivul pentru care echitatea susţine ordinele universale ca remedii adecvate în acest tip de cazuri”. Trump a salutat hotărârea într-o postare pe reţelele sociale. „VICTORIE URIAŞĂ la Curtea Supremă a Statelor Unite”, a scris Trump pe Truth Social. Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media În prima zi de la revenirea sa în funcţie, Trump a semnat un ordin executiv prin care agenţiile federale sunt obligate să refuze recunoaşterea cetăţeniei copiilor născuţi în Statele Unite care nu au cel puţin un părinte cetăţean american sau nu este rezident permanent legal, denumit şi „titular de carte verde”. Peste 150.000 de nou-născuţi ar fi privaţi de cetăţenie în fiecare an în conformitate cu directiva lui Trump, potrivit reclamanţilor care au contestat-o, printre care se numără procurorii generali democraţi din 22 de state, precum şi apărători ai drepturilor imigranţilor şi imigrante însărcinate. Cazul ajuns în faţa Curţii Supreme a fost neobişnuit prin faptul că administraţia l-a folosit pentru a susţine că judecătorii federali nu au autoritatea de a emite ordine la nivel naţional sau „universale” şi a cerut judecătorilor să se pronunţe în acest sens şi să aplice directiva preşedintelui, chiar fără a evalua temeiul său juridic. Deciziile universale au fost contestate de preşedinţii ambelor partide – republican şi democrat – şi pot împiedica guvernul să aplice o politică împotriva oricui, în loc să se limiteze la reclamanţii individuali care au contestat politica în instanţă. Susţinătorii acestora au afirmat că sunt un mijloc eficient de control al abuzurilor prezidenţiale.. În opinia sa separată, Sotomayor a afirmat că ordinul executiv al lui Trump este în mod evident neconstituţional. Aşadar, în loc să îl apere pe fond, a scris ea, Departamentul Justiţiei „solicită Curţii să declare că, indiferent cât de ilegală este o lege sau o politică, instanţele nu pot pur şi simplu să îi spună Executivului să înceteze aplicarea acesteia împotriva oricui”. „Manevra tactică din această solicitare este evidentă, iar Guvernul nu face niciun efort să o ascundă”, a scris Sotomayor. „Cu toate acestea, în mod ruşinos, Curtea Supremă intră în joc”, adaugă Sotomayor. Judecătorii federali au luat măsuri, inclusiv emiterea de ordine la nivel naţional care împiedică utilizarea agresivă de către Trump a prerogativele executive pentru a-şi promova agenda. Reclamanţii au susţinut că directiva lui Trump contravine celui de-al 14-lea amendament, ratificat în 1868 în urma Războiului Civil din 1861-1865, care a pus capăt sclaviei în Statele Unite. Clauza privind cetăţenia din al 14-lea amendament prevede că toate „persoanele născute sau naturalizate în Statele Unite şi supuse jurisdicţiei acestora sunt cetăţeni ai Statelor Unite şi ai statului în care îşi au reşedinţa”. Administraţia susţine că al 14-lea amendament, interpretat de mult timp ca oferind cetăţenia practic oricărei persoane născute în Statele Unite, nu se extinde la imigranţii care se află ilegal în ţară sau chiar la imigranţii a căror prezenţă este legală, dar temporară, cum ar fi studenţii universitari sau cei cu vize de muncă. Curtea a ascultat argumentele în disputa privind cetăţenia prin naştere la 15 mai. Procurorul general al SUA, D. John Sauer, reprezentând administraţia, a declarat judecătorilor că ordinul lui Trump „reflectă sensul original al celui de-al 14-lea amendament, care garanta cetăţenia copiilor foştilor sclavi, nu străinilor ilegali sau vizitatorilor temporari”. O hotărâre a Curţii Supreme a SUA din 1898 într-un caz numit „Statele Unite împotriva Wong Kim Ark” a fost interpretată de mult timp ca garantând dreptul la cetăţenie americană copiilor născuţi în Statele Unite din părinţi care nu sunt cetăţeni americani. Administraţia Trump a susţinut că hotărârea Curţii în acel caz era mai restrânsă, aplicându-se copiilor ai căror părinţi aveau „domiciliul şi reşedinţa permanentă în Statele Unite”. Hotărârea de vineri a Curţii Supreme de Justiţie, care limitează aplicarea ordonanţelor judecătoreşti la nivel naţional, va avea consecinţe de anvergură pentru al doilea mandat al preşedintelui Donald Trump, chiar dacă ordinul său referitor la dreptul de naştere nu va fi pus în aplicare. Cazul a ridicat, de asemenea, întrebări fundamentale cu privire la puterea instanţelor de a întrerupe agenda preşedintelui în timp ce se examinează contestaţiile la politicile sale, notează CNN. Majoritatea conservatoare a Curţii Supreme a trecut cu vederea în mare măsură chestiunea cetăţeniei prin naştere, încredinţând evaluarea acesteia instanţelor inferioare. În schimb, s-a concentrat asupra eliminării unui instrument pe care grupurile conservatoare şi liberale l-au utilizat pentru a întrerupe politicile preşedinţilor din ambele partide: interdicţia naţională sau „universală”. Pentru Trump, acest lucru înseamnă că adversarii săi vor trebui să treacă prin hopuri suplimentare pentru a încerca să-i oprească politicile la nivel naţional. Nu va fi imposibil să facă acest lucru, dar se va dovedi mai dificil, arată CNN. Instanţa a avut grijă să precizeze că părţile ar putea solicita în continuare măsuri la nivel naţional pentru a întrerupe o politică, dacă acest lucru este necesar pentru a răspunde prejudiciului lor. Acesta este exact argumentul invocat de peste 20 de state democrate care au contestat politica privind dreptul de naştere - şi, deşi instanţa nu l-a abordat în mod direct, a lăsat un spaţiu larg pentru ca statele să facă din nou acest demers. Statele au susţinut că aveau nevoie de un blocaj la nivel naţional al politicii lui Trump privind cetăţenia prin naştere, deoarece era prea uşor pentru oameni să treacă graniţele statelor pentru a avea un copil, de exemplu, în New Jersey - unde acel copil ar fi un cetăţean - mai degrabă decât să rămână în Pennsylvania, unde ar putea să nu fie. Prin urmare, în conformitate cu avizul instanţei, este probabil ca statelor să le fie uşor să oprească din nou politica privind dreptul de naştere. Citește și Curtea Supremă din SUA a relansat un proces intentat de o femeie heterosexuală care a reclamat un caz de discriminare „inversă” Cu toate acestea, în ceea ce priveşte alte politici - de la comerţ la alte probleme legate de aplicarea legislaţiei privind imigraţia - decizia Curţii Supreme ar putea fi benefică pentru preşedinte (şi pentru alţi preşedinţi viitori), făcând mai dificil pentru persoane să solicite o întrerupere temporară a unei politici atunci când consideră că drepturile sale au fost încălcate, comentează CNN. Într-un sondaj Reuters/Ipsos realizat în perioada 11-12 iunie, 24% dintre respondenţi s-au declarat în favoarea eliminării cetăţeniei prin naştere, iar 52% s-au opus. În rândul democraţilor, 5% s-au declarat în favoarea eliminării, iar 84% s-au opus. În rândul republicanilor, 43% s-au declarat în favoarea eliminării, iar 24% s-au opus. Restul au declarat că nu sunt siguri sau nu au răspuns la întrebare. Curtea Supremă, care are o majoritate conservatoare de 6 voturi la 3, i-a acordat lui Trump câteva victorii importante în ceea ce priveşte politicile sale de imigrare de la revenirea la putere, în ianuarie. Luni, a deschis calea pentru ca administraţia sa să reia deportarea migranţilor în alte ţări decât cele de origine, fără a le oferi şansa de a demonstra prejudiciile pe care le-ar putea suferi. În decizii separate din 30 mai şi 19 mai, Curtea a permis administraţiei să pună capăt statutului juridic temporar acordat anterior de guvern sutelor de mii de imigranţi din motive umanitare. Însă, pe 16 mai, Curtea a menţinut blocarea expulzării imigranţilor venezueleni dispuse de Trump în temeiul unei legi din 1798 utilizate în mod tradiţional numai în timp de război, criticând administraţia sa pentru că a încercat să-i deporteze fără a respecta procedura legală adecvată.