Administraţia preşedintelui Donald Trump a diminuat un raport-cheie al guvernului SUA despre drepturile omului în întreaga lume, atenuând dramatic criticile aduse unor ţări care sunt parteneri de bază ai preşedintelui republican. Printre aceste ţări se numără El Salvador şi Israel, care, potrivit grupurilor pentru drepturile omului, au un istoric extins de abuzuri, scrie Reuters. În schimb, mult aşteptatul Raport privind drepturile omului pentru 2024 al Departamentului de Stat al SUA a tras un semnal de alarmă cu privire la erodarea libertăţii de exprimare în Europa şi a intensificat criticile la adresa Braziliei şi Africii de Sud, cu care Washingtonul s-a confruntat într-o serie de probleme, scrie News.ro. Orice critică la adresa guvernelor cu privire la tratamentul acordat drepturilor LGBTQI, care apărea în ediţiile din timpul administraţiei Biden, pare să fi fost în mare parte omisă. Washingtonul se referă la invazia Rusiei în Ucraina în principal ca la „războiul Rusia-Ucraina”. Secţiunea raportului dedicată Israelului a fost mult mai scurtă decât în ediţia de anul trecut şi nu a menţionat criza umanitară gravă sau numărul victimelor din Gaza. Peste 61.000 de persoane au fost ucise în Gaza, potrivit Ministerului Sănătăţii din Gaza, ca urmare a represaliilor militare israeliene după atacul grupării militante palestiniene Hamas în octombrie 2023. Raportul a fost amânat cu luni de zile, deoarece persoanele numite de Trump au „modificat dramatic” un proiect anterior al Departamentului de Stat pentru a-l alinia la valorile „America First”, au declarat oficiali guvernamentali care au vorbit sub condiţia anonimatului. Raportul a introdus noi categorii, precum „Viaţa”, „Libertatea” şi „Securitatea persoanei”. Administraţia Trump s-a îndepărtat de promovarea tradiţională a democraţiei şi a drepturilor omului de către SUA, considerând-o o ingerinţă în afacerile altor ţări, chiar dacă a criticat ţări în mod selectiv, în conformitate cu politica sa mai largă faţă de o anumită ţară. Un exemplu este Europa, unde oficialii administraţiei Trump au intervenit în repetate rânduri în politica europeană pentru a denunţa ceea ce consideră a fi limitarea ascensiunii liderilor de dreapta, inclusiv în ţări precum România, Germania şi Franţa, şi au acuzat autorităţile europene de cenzurarea opiniilor, cum ar fi criticile la adresa imigraţiei, notează Reuters. Timp de decenii, Raportul privind drepturile omului al Departamentului de Stat, mandatat de Congres, a fost utilizat ca model de referinţă pentru promovarea drepturilor globale. Raportul din acest an a fost pregătit în urma unei reorganizări majore a departamentului, care a inclus concedierea a sute de persoane, multe dintre ele din Biroul pentru Democraţie, Drepturile Omului şi Muncă, care se ocupă de redactarea raportului. În aprilie, secretarul de stat Marco Rubio a scris un articol de opinie în care afirma că biroul a devenit o platformă pentru „activiştii de stânga” şi promitea că administraţia Trump îl va reorienta pentru a se concentra pe „valorile occidentale”. În Brazilia, unde administraţia Trump a intrat în conflict cu guvernul, Departamentul de Stat a constatat că situaţia drepturilor omului s-a deteriorat, după ce raportul din 2023 nu a constatat schimbări semnificative. Raportul din acest an a vizat instanţele judecătoreşti, afirmând că acestea au luat măsuri care subminează libertatea de exprimare şi suprimă în mod disproporţionat discursul susţinătorilor fostului preşedinte Jair Bolsonaro, printre alţii. Bolsonaro este judecat în faţa Curţii Supreme sub acuzaţia că a conspirat cu aliaţii săi pentru a răsturna cu violenţă înfrângerea sa electorală din 2022 în faţa preşedintelui de stânga Luiz Inacio Lula da Silva. Trump a calificat acest caz drept „vânătoare de vrăjitoare” şi l-a invocat ca motiv pentru impunerea unei taxe vamale de 50% asupra produselor braziliene. În Africa de Sud, al cărui guvern a fost acuzat de administraţia Trump de discriminare rasială împotriva afrikanerilor, raportul din acest an arată că situaţia drepturilor omului s-a înrăutăţit semnificativ. Raportul menţionează că „Africa de Sud a făcut un pas îngrijorător în direcţia exproprierii afrikanerilor şi a continuării abuzurilor împotriva minorităţilor rasiale din ţară”. În raportul de anul trecut, Departamentul de Stat nu a constatat schimbări semnificative în situaţia drepturilor omului în Africa de Sud. „Nu au existat rapoarte credibile privind încălcări semnificative ale drepturilor omului”, se arată în raportul din 2024 referitor la El Salvador. Această afirmaţie contrastează puternic cu raportul din 2023, care menţiona „probleme semnificative în domeniul drepturilor omului” şi clasifica drept informaţii credibile cele legate de uciderile ilegale sau arbitrare, tortură şi condiţii de detenţie dure şi care pun viaţa în pericol. Relaţiile dintre Washington şi El Salvador s-au consolidat de la preluarea mandatului de către Trump, administraţia sa deportând persoane în El Salvador cu ajutorul preşedintelui Nayib Bukele. Ţara sa primeşte 6 milioane de dolari de la Statele Unite pentru a găzdui migranţii într-o mega-închisoare de înaltă securitate. Criticii au afirmat că raportul are motivaţii politice. „Raportul demonstrează ce se întâmplă când agenda politică primează asupra faptelor”, a declarat Josh Paul, fost oficial al Departamentului de Stat şi director al organizaţiei neguvernamentale A New Policy. „Rezultatul este un produs mult abreviat, care reflectă mai degrabă o propagandă sovietică decât un sistem democratic”, a punctat fostul diplomat. Purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat, Tammy Bruce, a declarat că raportul a fost restructurat pentru a îmbunătăţi lizibilitatea şi că nu mai este o listă extinsă de „cereri şi afirmaţii părtinitoare din punct de vedere politic”. Bruce a refuzat să răspundă la întrebări specifice despre ţări şi nu a precizat de ce a fost eliminată lista abuzurilor împotriva drepturilor omului din El Salvador.