Un raport recent al Organizației Națiunilor Unite privind starea fericirii în lume a scos la iveală o realitate îngrijorătoare pentru români. Conform studiului, pe măsură ce îmbătrânim, suntem din ce în ce mai nefericiți. România a pierdut opt locuri în clasamentul celor mai fericite țări, ajungând astfel pe poziția 32 din 143 de țări luate în considerare. "Există diferențe notabile în ceea ce privește nivelul de fericire în funcție de regiune. Un aspect general este că tinerii sunt mai fericiți, dar odată cu trecerea timpului și ajungerea la vârsta medie, nivelul de fericire scade, pentru ca apoi să crească din nou în momentul în care îmbătrânim", a declarat Daniel David, rectorul Universității "Babeș-Bolyai" din Cluj-Napoca. Potrivit studiului, seniorii din România nu se pot bucura de un nivel de fericire la fel de ridicat ca în țările vestice. Din cauza lipsei conceptului de îmbătrânire activă, aceștia consideră că viața li se încheie odată cu pensionarea și nu văd această etapă ca pe o nouă oportunitate de a trăi. Adesea, bătrânii se confruntă și cu probleme financiare, ceea ce afectează în mod direct starea lor de fericire. Pe de altă parte, tinerii din România se bucură de un nivel mai ridicat de fericire în comparație cu tinerii din țările vestice. Aceasta se datorează faptului că, în general, românii sunt obișnuiți să primească sprijin financiar din partea părinților și să trăiască în casa lor mult timp. "Din punct de vedere al tinerilor din țările vestice, observăm un fenomen interesant. Aceștia au tendința să se mute de acasă la vârsta de 18 ani și să își croiască singuri drumul în viață. Cu toate acestea, ei au fost afectați de crize economice și sociale precum cea din 2008, precum și de situația actuală, cu pandemia și războaie. Ca urmare, nivelul lor de fericire a scăzut semnificativ", a explicat Daniel David. Finlanda se află pe primul loc în clasament, urmată de Danemarca, Islanda, Suedia și Israel. Pe ultimele poziții se situează Afganistanul, Libanul, Lesotho, Sierra Leone și Republica Congo. Studiul a fost realizat pe baza unui set de indicatori precum speranța de viață, nivelul de încredere în societate și PIB-ul pe cap de locuitor. Scopul acestuia este de a identifica țările care oferă cel mai bun climat de bunăstare și bunăstare populației lor.