Costul direct al distrugerilor provocate de un război între Rusia și NATO, explozia prețurilor la energie și haosul de pe piețele financiare ar produce pierderi de 1,5 trilioane de dolari în economia globală în doar primul an al conflictului – pierderi aproape la fel de mari ca impactul total al invaziei Rusiei în Ucraina, potrivit unei analize Bloomberg Economics. O invazie a trupelor rusești ar putea începe cu un incident înscenat menit să justifice lansarea unei operațiuni militare sau cu un atac hibrid. Rusia va ajunge în curând să producă mai multe obuze, drone și rachete decât are nevoie armata rusă pentru continuarea războiului din Ucraina, ceea ce înseamnă că își va putea umple stocurile în pregătirea unui viitor conflict cu NATO. Atacurile Statelor Unite și Israelului asupra Iranului, un aliat al Kremlinului, au zdruncinat și mai mult stabilitatea globală, iar Vladimir Putin pare acum, cel puțin din propriile sale declarații, mult mai încrezător în acțiunile militare pe care trupele sale le desfășoară în Ucraina. În timp ce liderii europeni se întrebau dacă se mai pot baza pe sprijinul Statelor Unite, președintele american Donald Trump avea o cu totul altă dilemă: de ce nu participă și Putin la discuțiile G7 (fostul G8)? Un război Rusia-NATO rămâne puțin probabil în acest moment, în special pentru că Moscova nu își dorește să poarte două războaie în același timp. Dar unii generali și oficiali ruși au declarat public faptul că ambițiile lor imperialiste nu se limitează doar la Ucraina. Chiar Putin a dat de înțeles săptămâna trecută că întreg teritoriul Ucrainei i-ar aparține Rusiei. „Consider rușii și ucrainenii ca un singur popor, iar în acest sens toată Ucraina este a noastră”, a spus președintele rus la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg. „Avem o vorbă sau o parabolă: pe oriunde calcă soldatul rus, [pământul acela] este al nostru.” Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a spus că Rusia ar putea ataca alianța în următorii cinci ani. Afirmația lui se aseamănă cu avertismentele făcute deja de cancelarul german Friedrich Merz și mai multe servicii de informații din Europa. Danemarca a avertizat că Rusia ar putea declanșa un război local împotriva unei țări vecine în următoarele șase luni și ar putea deveni o amenințare pentru una sau mai multe țări NATO în următorii doi ani. Cele mai vulnerabile țări ar fi Estonia, Letonia și Lituania, aflate pe flancul nord-estic al NATO. Cele trei state baltice reprezintă doar o mică parte din economia Europei, dar sunt esențiale din punct de vedere strategic. În timp ce țările europene se pregătesc să crească bugetul pentru apărare la 5% din PIB și să sporească ritmul în care se înarmează, Rusia și-a îmbunătățit deja baza militară dotată cu arme nucleare din Kaliningrad și a construit noi baze și alte instalații militare de-a lungul graniței cu NATO din nord-vestul țării. O nouă invazie a Rusiei ar putea începe cu un incident înscenat de ruși și menit să justifice lansarea unei operațiuni militare sau cu un atac hibrid. Calea ferată care leagă Moscova de Kaliningrad – și care trece prin capitala Lituaniei, Vilnius – este un punct vulnerabil important. Poliția lituaniană a pornit luna aceasta în căutarea unui cetățean rus care a sărit dintr-un tren aflat în mișcare în timp ce traversa teritoriul țării. Un prim pas ar putea fi ca Rusia să inventeze un motiv pentru ca trenul Moscova-Kaliningrad să se oprească în Lituania, potrivit fostului ministru lituanian de externe Gabrielius Landsbergis. Moscova ar putea apoi să trimită trupe sub pretextul că încearcă să își protejeze cetățenii ruși rămași blocați în Lituania, declanșând astfel invazia. Rusia ar putea să atace și Estonia și Letonia, alte două țări cu grupuri minoritare semnificative formate din etnici ruși, sau ar putea să își folosească navele militare pentru a pune stăpânire pe Marea Baltică și insule importante din regiune și să izoleze țările baltice de restul Europei prin ocuparea coridorului Suwalki care separă Polonia de Lituania. Chiar dacă trupele NATO nu s-ar implica în conflict, țările din jur ar reacționa prin atacarea forțelor invadatoare ruse și trimiterea de ajutoare către statele baltice. Pentru țările din apropiere, precum Polonia, oprirea avansului armatei ruse este cel mai important obiectiv pentru a nu permite ca războiul să se extindă și mai mult și să devină următoarele ținte ale Rusiei. Rusia ar răspunde probabil prin bombardarea unor baze militare europene și a infrastructurii critice, inclusiv din unele orașe majore din Europa. Pierderile umane ar fi semnificative. Porturi mari ar fi închise și comerțul în Marea Baltică s-ar opri. Ambele părți ar lansa operațiuni hibrid, inclusiv împotriva cablurilor submarine și a infrastructurii energetice. În timpul summitului G7, Trump a spus că Putin este un „prieten” care va ajunge cel mai probabil la un acord cu Kievul și s-a opus aliaților care i-au cerut să impună mai multe sancțiuni împotriva Moscovei. Amenințările Rusiei privind lansarea unui atac nuclear ar putea paraliza și mai mult SUA și unele state din Europa de Vest, ceea ce va limita amploarea loviturilor directe lansate de puterile nucleare europene asupra Rusiei. Economia statelor baltice s-ar contracta cu 43% în primul an de conflict – la fel cum s-a întâmplat și în cazul teritoriilor ucrainene ocupate de ruși. Alte țări europene care s-ar alătura războiului, precum Finlanda, Suedia, Polonia sau Germania, ar fi și ele afectate economic, dar mai puțin. La nivelul întregii Uniuni Europene, PIB-ul ar scădea cu 1,2% și creșterea datoriei externe ar deveni mult mai pronunțată. Economia Rusiei va pierde doar 1%, întrucât sancțiunile deja impuse au izolat Rusia de o mare parte din presiunea externă, iar cheltuielile mari pentru apărare creează iluzia unei economii sănătoase. În lipsa implicării imediate a Statelor Unite în conflict, războiul s-ar putea intensifica și mai mult, în timp ce Rusia atacă orașele europene și susține cu și mai multe resurse operațiunile armatei, ceea ce va spori riscul ca războiul să se extindă dincolo de țările baltice. Rutte a avertizat deja că Rusia produce muniție într-un ritm de patru ori mai rapid decât cel al statelor NATO la un loc. Un alt scenariu posibil este cel în care Rusia și Ucraina ajung până la urmă la un acord, ceea ce ar presupune ca SUA și Europa să ajungă la un numitor comun și ar necesita probabil implicarea Chinei pentru a încuraja Moscova să vină la masa negocierilor și să o descurajeze să lanseze alte atacuri. În acest caz, Ucraina ar putea ajunge să adere la Uniunea Europeană și SUA ar putea restabili relațiile normale cu Rusia, inclusiv prin semnarea unor noi acorduri comerciale și de investiții, în special în sectorul energetic, și prin ridicarea sancțiunilor. Restabilirea legăturilor economice la nivelul de dinainte de anul 2021 ar produce o creștere economică de 0,5% în Europa și Rusia, în timp ce PIB-ul global ar crește cu 0,3%, potrivit Bloomberg Economics. Europa, însă, ar avea multe rețineri în privința refacerii relațiilor cu Moscova, după eforturile costisitoare pe care le-a depus pentru a se deconecta de Rusia, în special în domeniul energiei. Scenariul cel mai probabil în acest moment este acela în care războiul din Ucraina continuă în același ritm. Având în vedere că niciuna dintre părți nu are resursele necesare pentru a obține o victorie decisivă, potrivit observațiilor făcute de mai mulți oficiali din Occident, conflictul va trebui la un moment dat să se încheie printr-un acord de pace negociat. Alte scenarii mai puțin probabile ar fi ca Rusia să preia cumva inițiativa și să cucerească o mare parte din sudul Ucrainei, înainte să invadeze Republica Moldova, sau ca economia rusă să se prăbușească și Putin să piardă controlul asupra țării. Oricare dintre aceste scenarii s-ar adeveri, Europa va continua să se înarmeze și să aibă relații reci cu Rusia, cel puțin, în viitorul apropiat. Astfel, „se creează un mediu inconfortabil”, potrivit fostului ministru lituanian Landsbergis. „Aceste situații pot degenera rapid într-un conflict serios pe care s-ar putea să îl fi omis sau pentru care vom fi pur și simplu nepregătiți.”