Din punct de vedere politic, anul 2024 a stat sub semnul alegerilor. Au fost alegerile locale şi europarlamentare, parlamentare şi prezidenţiale, ultimele anulate după primul tur. În acest context, greul pare să-l fi dus tot comunităţile, primarii localităţilor fiind cei care, prin realizări (sau lipsa lor), au reuşit sau nu să convingă populaţia să iasă la vot. Pentru că schimbările se văd prima dată la nivel local. La noi în judeţ, în localităţile cu populaţie majoritară românească, edilii sunt văzuţi bine de membrii comunităţilor, drept dovadă că aproape toţi au fost reconfirmaţi cu ocazia alegerilor. Cum au terminat localităţi din judeţul nostru anul 2024, încercăm să aflăm în următoarele noastre numere. Începem seria cu comuna Bilbor, cea mai nordică localitate şi situată la cea mai mare altitudine din judeţ. Legat de provocarea anului 2024 în contextul celor patru runde de alegeri, Ilie Hângan, primarul comunei, afirma că „întotdeauna, activităţile cele reale, palpabile, se întâmplă aici, la firul ierbii, la faţa locului. Suntem cei care punem toate lucrurile în operă pentru a se cuantifica la nivel de comunitate. Evident, fiecare ales al comunităţii trage din ce în ce mai tare şi mai mult pentru a putea realiza cât mai multe lucruri necesare, evident, utile pentru întreaga comunitate. Înainte de a prezenta ceea ce am realizat împreună cu locuitorii comunei noastre, aş dori să le mulţumesc pentru încrederea acordată prin realegerea mea în funcţia de primar şi, evident, pentru sprijinul permanent pentru tot ceea ce s-a implementat la nivelul comunei. Şi, bineînţeles, că această realegere a mea nu numai că este onorantă, dar este cu atât mai motivantă pentru a continua implementarea tuturor oportunităţilor de dezvoltare ale comunei, pentru că nevoi sunt în permanenţă, dezvoltarea continuă la nivel mondial, la nivel naţional şi, evident, trebuie să ţinem pasul şi la nivel local, pentru că fiecare comunitate îşi doreşte să se dezvolte din ce în ce mai mult, din ce în ce mai bine, pentru a asigura condiţiile decente şi, de ce nu, condiţiile moderne pentru a trăi în viitor”. Aproape 46 de milioane de lei pentru înfiinţarea sistemului de alimentare cu apă Una dintre cele mai importante veşti bune pentru locuitorii comunei Bilbor este aceea că în acest an s-a reuşit semnarea contractului de finanţare, prin Programul Naţional de Investiţii „Anghel Saligny”, pentru înfiinţarea sistemului de alimentare cu apă potabilă şi sistemul de canalizare menajeră cu staţii de epurare. Ilie Hângan preciza că în urmă cu aproximativ 2 ani comuna a avut o sumă prealocată prin acest program, iar în tot acest timp eforturile s-au îndreptat pentru obţinerea acordurilor şi avizelor pentru a se putea semna contractul. Şi în final s-a reuşit, valoarea acestuia ridicându-se la 45.940.643,85 lei, din care 43 de milioane de lei reprezintă finanţarea prin acest program. „Este o sumă consistentă – spunea edilul – o sumă destul de mare, nu suficientă în proporţie de 100%. Contribuim şi noi cu aproape 3 milioane de lei, însă vom avea, sperăm cât mai curând, un sistem de apă şi canalizare autorizat”. Când se vor putea bucura bilborenii de apă în gospodării? „Am trecut, să zic, o etapă emoţionantă şi am semnat contractul de finanţare. Încă o etapă asupra căreia sunt oarecum puţin agitat este aceea de desfăşurare a licitaţiei, de contractarea lucrărilor, de proiectare şi de execuţie. Mi-aş dori ca aceasta să decurgă liniar şi să nu intervină multe alte aspecte de alt ordin încât să se prelungească perioada de demarare şi începerea lucrărilor. Repet, mi-aş dori ca să parcurgem cursul firesc, astfel încât la prima sesiune de licitaţie să poată fi adjudecată atât proiectarea, cât şi lucrările, pentru ca în primăvară sau cel târziu în vară să demarăm efectiv lucrările de construire, deoarece avem şi de construit, şi efectuarea săpăturilor, şi toate lucrurile. Iar termenul final ar fi undeva în anul 2028”, arăta Ilie Hângan. Proiecte prin PNRR În primăvară, la discuţia anterioară, dl primar amintea de cinci proiecte pe care comuna le derulează prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Noutatea este că toate sunt contractate, iar unele din ele se află în stadiu avansat. Astfel, la două dintre ele gradul de execuţie este în proporţie de 80%, termenul de finalizare fiind luna februarie. Este vorba de eficientizarea energetică a clădirilor publice, mai exact a dispensarului şi a staţiei de ambulanţă. În ceea ce priveşte reabilitarea şcolii noi, acum se lucrează la proiectare, astfel că se preconizează ca în primăvară să demareze lucrările. Alte două clădiri publice incluse în programul de reabilitare energetică – sediul primăriei şi şcoala veche – monumente istorice de interes local, se află în faza de proiectare şi se trage nădejde ca în primăvară să înceapă lucrările de reabilitare. De la cadastrul sistematic la iluminatul public şi parcul de joacă Pe lângă proiectele amintite anterior, Ilie Hângan amintea şi de altele întreprinse în localitate. „Insistăm din nou pe cadastrul sistematic, deoarece, pentru a se implementa orice proiect, trebuie să fim proprietari toţi, atât la nivel de UAT, cât şi la nivel de persoane fizice. Acum desfăşurăm câteva proiecte de cadastru sistematic. Am pus în aplicare şi am făcut cunoscută o lege de cadastru care între timp a dispărut, dar au reuşit destul de multe persoane să-şi cadastreze terenurile. Intabulăm proprietăţile noastre, păşuni, păduri”, arăta edilul. Prin Administraţia Fondului de Mediul se va finaliza, în aproximativ o săptămână, eficientizarea infrastructurii de iluminat public. Prin acesta au fost montate 250 de lămpi economice, cu telegestiune modernă. Tot legat de iluminat, a fost depus un proiect pentru un parc de panouri fotovoltaice, prin care se va asigura energie electrică pentru instituţiile publice şi pentru iluminatul public. A fost depus un proiect pentru digitalizare, care se află în etapa de evaluare a documentaţiei. „Ne dorim ca obţinerea oricărei adeverinţe sau oricăror documente de la Primăria Bilbor să fie o chestiune decongestionată, în sensul în care cine are acces la un telefon să poată să şi obţină mult mai uşor documentele. În aceeaşi manieră am lucrat şi în cadrul instituţiei, pentru ca eliberarea documentelor să fie făcută cu o celeritate maximă, astfel încât să fim de un real folos cetăţenilor”. Dintre proiectele finalizate, edilul amintea de parcul de joacă pentru copii. Drumul judeţean Podul Crengii – Bilbor Am dorit să aflăm de la primarul comunei Bilbor şi probleme cu care s-a confruntat în acest an. „Cred că am intrat în sfera normalului, în sensul în care ne-am obişnuit cu faptul că durează destul de mult obţinerea acordurilor şi avizelor. Consider că sunt mult prea multe astfel de acorduri, avize, care generează alte acorduri, dintr-un aviz în altul, până ajungem la un aviz final. Ne-am confruntat în vară cu calamităţile naturale, cele legate de inundaţii, însă am intervenit şi acolo cu lucrări de decolmatare, lucrări de reparaţie şi întreţinere a infrastructurii rutiere, pentru că a fost afectată. Pentru anul următor mai avem câteva poduri de reabilitat şi să readucem cel puţin la starea iniţială căi de rulare, atât asfaltate cât şi neasfaltate. Comuna este legată de judeţ şi, practic, de ţară doar prin drumuri judeţene. Sunt trei la număr, care ar putea facilita accesul populaţiei la alte localităţi. Este vorba de DJ 174A, care leagă municipiul Topliţa de Bilbor, DJ 174B, care uneşte comuna de Corbu şi prin care ar scurta mult distanţa cu zona Neamţului, şi DJ 174, care leagă judeţul nostru de Vatra Dornei. Dintre acestea, asfaltat integral este doar 174A, care are nevoie de reparaţii. În acest sens, l-am întrebat pe Ilie Hângan dacă are semnale de la Consiliul Judeţean Harghita că reparaţia acestuia se va realiza într-un viitor apropiat. „Semnale sunt. Însă m-am obişnuit deja, până nu ştim ceva concret, nu aş vrea să mă exprim, deşi semnalele ar părea să fie unele înspre a se rezolva şi această situaţie. Deşi în toamnă s-au făcut lucrări de reparaţie şi întreţinere, nu sunt suficiente pentru că, dacă nu există o bază pe care se poate repara, în câteva luni starea drumului revine la aceeaşi situaţie iniţială, adică destul de degradată. Am insistat, vom insista şi am făcut demersuri şi cereri, din nou solicitări, pentru ca atunci când se va croi bugetul Consiliului Judeţean să fim prevăzuţi şi noi. Pentru că în contrapartidă cu ceea ce solicităm de la Consiliul Judeţean, ne-am asumat noi, ca unitate administrativ-teritorială, câteva drumuri judeţene să le îngrijim. Am preluat, după cum bine ştiţi, DJ 174B Bilbor, spre Capu Corbului, pe care l-am reparat, l-am întreţinut, am făcut o proiectare în vederea modernizării. Când va apărea oportunitatea unei finanţări, ne vom îndrepta înspre acolo. Am mai preluat un drum judeţean, de la intersecţia cu cel care trece înspre Vatra Dornei până la o intersecţie cu un drum forestier, pentru că avem o zonă cu foarte multe proprietăţi, cu multe fâneţe; am considerat raţional că ar fi bine să îl preluăm noi, pentru că eram convinşi că cei de la Consiliul Judeţean nu vor putea sau nu vor avea o intenţie pentru acest drum. Însă, insistăm foarte mult pentru reabilitarea drumului de la Podul Crengii, cum îi spunem noi, dar de la intersecţia cu DN15 până la comuna noastră”, spunea Ilie Hângan. Consiliul Judeţean ar trebui să investească banii primiţi din redevenţă în localităţile respective Prezenţa fabricii de apă minerală de la Bilbor are un impact pozitiv din mai multe puncte de vedere. Pe lângă numele de Bilbor, care este ca o carte de vizită gratuită a comunităţii – arăta edilul – reprezintă şi o sursă de locuri de muncă, un lucru important mai ales pentru o localitate mică, rurală, în care, se ştie, asemenea oferte sunt limitate. Un alt aspect important vine din modificarea legii, în 2020, privind redevenţa pentru apele minerale pentru consum, care prevede ca redevenţa să se împartă astfel: 45% către bugetul local, 35% către cel judeţean şi 20% către bugetul de stat. Această redevenţă, spunea edilul comunei, „constituie o sursă de extra buget, care ne dă energia şi încrederea că, dacă va rămâne legea în formă actuală, putem să mizăm în croirea bugetului nostru local pe o anumită sumă pentru a dezvolta anumite proiecte. Şi mai îmbucurător este faptul că, pe raza administrativă a comunei Bilbor, sunt două izvoare de apă minerală ale fabricii Aqua Carpatica. Primim şi de acolo o redevenţă care ne intră în extra buget şi atunci putem să ne asigurăm o parte din co-finanţările în proiectele ce le desfăşurăm. (…) Beneficiar bun este şi Consiliul Judeţean. Am avut discuţii şi voi iniţia astfel de discuţii încât cel puţin ceea ce pleacă de pe administrativ ca redevenţă să fie reinvestit şi în comunitatea noastră, chiar dacă pentru un drum judeţean. Totuşi, 35% din suma respectivă, dacă se duce acolo, reprezintă o sursă destul de bună”. Planuri de viitor „Pentru viitor, ceea ce am spus de fiecare dată, este faptul că nu vreau să ratez şi ne dorim – vorbesc de primărie, colegi – să accesăm orice oportunitate de finanţare”, spunea Ilie Hângan. „Punctual – continua acesta – îmi doresc să reuşim în cele ce urmează ca proiectele pe care le-am pornit în mandatul trecut să le finalizăm şi, evident, să accesăm cât mai multe proiecte în continuare prin fondurile europene, pentru că bugetul local nu este unul care să ne avantajeze foarte mult, încât să putem face multe lucruri în regim propriu. Iar ca proiect de viitor mai avem să reiniţiem procedura prin Compania Naţională de Investiţii pentru o sală de educaţie fizică şcolară, pentru că avem o nevoie stringentă. Evident, reabilitarea de urgenţă a Căminului Cultural, pentru că foarte multe activităţi ale comunităţii noastre, de la cele culturale, la activităţi cu cetăţenii, şi multe altele, depind de Căminul Cultural. La fel ca în cazul sălii de sport, am avut iniţiată o procedură, am ajuns în ultima fază, moment în care a venit o ordonanţă de urgenţă prin care atât căminele culturale, cât şi sălile de sport nu se mai finanţau. Acum au reorganizat oarecum şi, conform numărului de locuitori din comunitatea noastră, am putea beneficia de o sală de educaţie fizică şcolară. Nu vreau să ratăm acest lucru, deşi am mai trecut printr-o etapă de un an şi ceva de documentaţii. O vom relua de la capăt şi trag nădejde să răzbim, să obţinem şi un astfel de obiectiv”. Tot în domeniul educaţional, împreună cu Consiliul Judeţean se desfăşoară un proiect pentru achiziţionarea de mobilier şcolar. De asemenea, se doreşte achiziţia unui microbuz şcolar prin Agenţia Fondului de Mediu. Consemnare de LIVIU CÂMPEAN