175 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu

Anul acesta se împlinesc 175 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu, considerat cel mai mare poet român, care a venit pe lume pe teritoriul Moldovei, fiind al șaptelea fiu al familiei lui Gheorghe Eminovici. Data de 15 ianuarie va fi sărbătorită cu reverență ca ziua Culturii Naționale, dedicată operei eminesciene.

Eminescu a fost un om de o inteligență remarcabilă, cu o sensibilitate aparte și cu un talent ieșit din comun. Începând să publice versuri încă din adolescență, el a fost influențat de folclor, însă perioada petrecută în Viena a fost decisivă pentru dezvoltarea carierei sale literare. La acea vreme, el a stabilit legături cu prestigioasa revistă ieșeană "Convorbiri literare".

De-a lungul vieții, Eminescu a păstrat o legătură strânsă cu locurile natale, inspirându-se profund din natura Moldovei. Un exemplu relevant în acest sens este poezia sa, unde își exprimă dorința de a revedea "natala mea valcioară”, descriind frumusețea pajiștilor și a pădurilor din copilăria sa.

Eminescu a participat la importante evenimente culturale și istorice, cum ar fi Congresul și Serbarea de la Putna, unde s-a întâlnit cu personalități de seamă precum Ioan Slavici și Ciprian Porumbescu. De asemenea, mentorul său a fost Titu Maiorescu, care l-a susținut în demersul de a deveni profesor universitar la Iași.

În 1883, Eminescu a publicat primul său volum de versuri, "Poesii". În opera sa, acesta a explorat teme diverse, incluzând mitologia, natura și dragostea, folosind o limbă română bogată și expresivă. Poeziile sale au avut un impact semnificativ asupra literaturii române, demonstrând o abilitate deosebită în a transforma emoțiile și observațiile în cuvinte.

Pe lângă poezie, Eminescu a fost și un traducător talentat, iar publicistica sa evidențiază diversitatea subiectelor, în special cele politice. De-a lungul carierei, el a adunat aproximativ patruzeci de volume de manuscrise, printre care și lucrări pentru elaborarea unui Dictionar de rime.

Criticul literar Marin Bucur subliniază importanța acestui dicționar ca mărturie a dragostei poetului pentru limba română. Eminescu a avut o viziune amplă asupra limbajului, interesându-se nu doar de forma literară, ci și de dialecte, argouri și influențele străine.

Academicianul Ioan-Aurel Pop își exprimă aprecierea față de capacitatea limbii române de a integra împrumuturi, subliniind că limba este un organism viu, care se adaptează și evoluează constant. Opiniile sale sunt susținute de versuri eminesciene, care reflectă aceleași gânduri.

Opera lui Mihai Eminescu va continua să fie un simbol al identității românești, fiind valorificată în literatura și cultura universală pentru totdeauna. Astfel, în fiecare zi, ne amintim de contribuția sa literară, purtându-l în suflet atât timp cât vom trăi.