Președintele Iranului respinge acuzațiile de amenințare la adresa SUA
Într-o scrisoare deschisă adresată poporului american, președintele Iranului, Masoud Pezeshkian, a contestat imaginea țării sale ca amenințare pentru securitate, considerând această percepție rezultatul „capriciilor politice și economice ale celor puternici”, relatează digi24.ro. Iranul, potrivit acestuia, nu a fost niciodată un agresor pe scena internațională, subliniind că „iranienii au făcut în mod constant o distincție clară între guverne și popoarele pe care le guvernează”.
👉 Descrierea Iranului și cauzele neîncrederii față de SUA
Pezeshkian a descris Iranul ca fiind „una dintre cele mai vechi civilizații neîntrerupte din istoria umanității”, adăugând că „în istoria sa modernă, Iranul nu a ales niciodată calea agresiunii, expansiunii, colonialismului sau dominației”. El a menționat că actuala neîncredere a Iranului față de Statele Unite este generată de intervenții străine și „sancțiunile inumane” impuse de către acestea.
Referitor la relațiile dintre cele două națiuni, Pezeshkian a afirmat că acestea „nu au fost inițial ostile” și că interacțiunile de început au fost lipsite de tensiuni. Totuși, el a identificat lovitura de stat din 1953 ca un „punct de cotitură” care a amplificat neîncrederea, denumind intervenția americană drept „illegitimă” și menționând sprijinul acordat fostului regim al lui Reza Shah Pehlavi.
👉 Impactul agresiunii militare și apelul la schimbare
Pezeshkian a atras atenția asupra faptului că „continuarea agresiunii militare afectează profund viețile oamenilor”, întrebând retoric despre motivele acțiunilor militare americane împotriva Iranului. „A existat vreo amenințare obiectivă din partea Iranului care să justifice un astfel de comportament?”, a întrebat el, îndreptându-și criticile și către rolul Israelului în conflict.
În final, președintele iranian a făcut apel la o reducere a confruntării, întrebând dacă politica „America First” este cu adevărat o prioritate pentru guvernul american. El a încurajat americanii să evalueze Iranul în funcție de realitățile pozitive și contribuțiile iranienilor în lume, subliniind că „lumea se află la o răscruce de drumuri” și că alegerea dintre ostilitate și angajament va modela viitorul generațiilor viitoare.