Lupta pentru Topliţa: Astăzi, Victor-Sebastian Buzilă
Postat pe 21 Jun 2024
Update cu 6 luni în urmă
Timp de citire: 22 minute
Articol scris de: Simona Stan
Pentru Primăria municipiului Topliţa s-au înscris 5 candidaţi: Bodor Attila-Béla (UDMR), Dumitru Olariu (PSD), Mihai-Achim Calinovici (Alianţa Dreapta Unită USR – PMP), Victor-Sebastian Buzilă (PNL), Ludovic Manolache (AUR), Vasile Puşcaş (independent). I-am contactat pe toţi în vederea realizării unui interviu în contextul alegerilor locale care vor avea loc pe 9 iunie. O parte au răspuns pozitiv propunerii, alţi candidaţi au refuzat din varii motive ori nu s-au încadrat în termenul stabilit pentru a transmite răspunsurile. Precizăm că tuturor le-am adresat aceleaşi întrebări şi niciunul dintre candidaţi nu a cunoscut răspunsurile contracandidaţilor, din acest motiv fiind stabilit şi un termen pentru realizarea interviurilor. În ziarul de astăzi vom continua cu Victor-Sebastian Buzilă, candidatul Partidului Naţional Liberal la Primăria Topliţa. – Una dintre postările cele mai des întâlnite pe reţelele de socializare în ultima vreme începea cu afirmaţia „Am ales să candidezi pentru că…”. Vă provocăm să repetaţi afirmaţia, întrebându-vă ce v-a determinat să candidaţi pentru un mandat la Primăria municipiului Topliţa? – Topliţa pentru mine este acasă. Este locul unde m-am născut, este oraşul unde locuiesc, unde mi-am întemeiat o familie şi am pus bazele propriei firme de contabilitate şi expertiză contabilă. Încă din anul 2000 m-am implicat activ in comunitate ca membru al unor asociaţii de protecţia mediului şi de sprijinire a persoanelor vulnerabile, înfiinţate împreună cu alţi topliţeni. În anul 2004 am înţeles că pentru a contribui la o schimbare majoră în viaţa comunităţii şi pentru a-mi pune în aplicare ideile este nevoie să mă aflu acolo unde se iau deciziile. Astfel, am devenit consilier local din partea PNL. Sunt consilierul local cu cele mai multe hotărâri de consiliu local iniţiate. Am semnalat, în special în ultimii 3 ani şi jumătate toate neregulile săvârşite de actuala conducere a municipiului de care am avut cunoştinţă. Dar, funcţia de consilier local are atribuţii limitate. Pot să vin cu amendamente la bugetul local, pot să iniţiez hotărâri de consiliu local, dar punerea lor în aplicare o face primarul împreună cu aparatul de specialitate din subordine. Pentru că nu este posibil ca de la 12 milioane de lei plus în conturi la 31 decembrie 2020, după 3 ani jumate să se ajungă la datorii de peste 10 milioane de lei, la facturi neplătite către furnizori de peste 4 milioane de lei, în condiţiile în care nu s-au făcut investiţii notabile în municipiu din bani proprii. Trebuie ca acest mod de a face administraţie să înceteze! Banii publici trebuie să fie cheltuiţi cu chibzuinţă şi în mod transparent, în interesul comunităţii. Am ales să candidez deoarece îmi doresc ca Topliţa să fie o comunitate unită, pentru că doresc siguranţă şi linişte pentru locuitorii acestui municipiu, pentru că Topliţa are potenţial de dezvoltare, dar nu a fost exploatat pe deplin. Văzând derapajele şi managementul defectuos al actualei conduceri am spus: ajunge! Este timpul ca Topliţa să evolueze! – Dacă veţi fi ales primar, care vor fi cele mai importante probleme asupra cărora vă veţi îndrepta atenţia cu prioritate? – Cele mai importante probleme care trebuie rezolvate: a. Finalizarea proiectelor începute: vom asigura finalizarea proiectelor cu finanţare europeană, care ar fi trebuit încheiate la 31.12.2023, dar din cauza managementului defectuos sunt în continuare în derulare, cu riscul suportării din bugetul local a cheltuielilor efectuate după 31.12.2023. De asemenea, este prioritară finalizarea proiectelor finanţate prin PNRR şi a celor din programul Anghel Saligny. b. Transparenţă maximă în cheltuirea banilor publici şi implicarea cetăţenilor în procesul decizional. c. Redresarea financiară: vom implementa măsuri de reducere a cheltuielilor şi vom căuta noi surse de finanţare pentru a asigura un buget echilibrat şi sustenabil care să ne permită realizarea investiţiilor în infrastructură, în special, de care Topliţa are mare nevoie. Pe scurt: infrastructura trebuie îmbunătăţită, investiţii în sistemul de sănătate şi în sistemul de învăţământ. Sprijinirea investitorilor locali şi atragerea de noi investitori pentru a crea locuri de muncă bine plătite. – Pe lângă facilităţile oferite de către localitate, una dintre condiţiile ca un investitor să meargă într-o zonă este să găsească şi forţă de muncă. În condiţiile unui municipiu fără instituţii de învăţământ superior, care să asigure o forţă de muncă cu specializări superioare, cu o mare parte din oraş având un profil rural, care credeţi că ar trebui să fie domeniile economice spre care ar trebui să se orienteze Topliţa şi în care ar putea atrage investitori? Care sunt principalele atuuri pe care municipalitatea le-ar putea pune pe masă şi i-ar determina pe angajatori să vină în Topliţa? – Este într-adevăr un minus faptul că în Topliţa nu avem o instituţie de învăţământ superior, dar acest minus îl putem compensa într-o oarecare măsură prin oferirea de facilităţi tinerilor, specialiştilor care doresc să se stabilească la noi în municipiu. Trebuie, de exemplu, să le oferim locuinţe tinerilor specialişti. Trebuie înfiinţat la noi în municipiu învăţământul dual – aceasta presupune parteneriat între unitatea de învăţământ preuniversitare, operatori economici care să asigure pregătirea practică a elevilor şi UAT Topliţa, cel puţin. Pentru a atrage investitorii este nevoie de infrastructură bine pusă la punct, de facilităţi fiscale şi de forţă de muncă calificată. Un parc industrial în zona de nord a judeţului ar rezolva o parte din aceste probleme. Topliţa ar trebui să se orienteze spre turism în primul rând, dar şi spre industrie (prelucrare superioară a lemnului, prelucrare lapte), zootehnie. – Prin statutul de municipiu, Topliţa e centru de polarizare pentru comunele din vecinătate. Însă, de la 100 de km, din Miercurea-Ciuc, se observă că în ultimii ani a lipsit tocmai acest statut, nefiind observate acţiuni, evenimente sau proiecte care să includă localităţile din nordul judeţului într-un tot unitar. Credeţi că Topliţa ar putea să încerce să iniţieze mai multe proiecte comune şi astfel să contribuie la dezvoltarea zonei şi să devină cu adevărat un centru de polarizare, poate chiar un lider al localităţilor din nord? – Topliţa poate fi un centru de polizare pentru comunele din jur. Într-adevăr, în ultimii ani au lipsit proiectele comune. Dar, pentru dezvoltarea de proiecte comune în zona de nord a judeţului Harghita a fost înfiinţată Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară „Călimani-Giurgeu”, al cărei membru cu un aport financiar important este şi municipiul Topliţa. Trebuie revitalizată activitatea acestei asociaţii. Crearea unui parc industrial în zona de nord a judeţului prin implicarea Consiliului Judeţean Harghita, a municipiului Topliţa şi a comunelor din zonă ar aduce cel mai mare beneficiu locuitorilor din nordul judeţului. – Nemulţumirile locuitorilor par a fi mai multe. Dintre cele mai frecvent oglindite în mediul online amintim: 1. Probleme cu furnizarea apei în anumite zone ale municipiului; 2. Faptele antisociale ale unor locuitori; 3. Construcţiile ilegale; 4. Mai nou, starea drumurilor. Cum credeţi că pot fi rezolvate acestea? – Legat de nemulţumirile locuitorilor în ceea ce priveşte furnizarea apei potabile, problema este una de infrastructură: a crescut consumul de apă în anumite zone, iar dimensiunea conductelor nu face faţă consumului. Soluţia este înlocuirea actualelor conducte cu unele adaptate consumului actual şi viitor. Lucrările sunt unele de mare amploare şi nu pot fi realizate exclusiv din bugetul propriu, care în momentul de faţă mai este şi împovărat de împrumuturi şi restanţe la furnizori. Vom căuta surse de finanţare pentru aceste lucrări, deoarece asigurarea utilităţilor de bază este prioritară într-un oraş civilizat şi care vrea să se dezvolte. După cum am precizat la prima întrebare, printre priorităţile echipei noastre se numără asigurarea liniştii şi siguranţei cetăţenilor. Este necesară o mai bună colaborare cu instituţiile care au atribuţii în acest sens: Poliţia municipiului Topliţa şi Jandarmeria. De asemenea, trebuie eficientizată activitatea Poliţiei locale. Trebuie să înceteze construirea fără autorizaţie. Măsurile trebuie luate încă din fazele incipiente ale construcţiei şi aplicate toate prevederile legale care se impun. Nimeni nu este mai presus de lege. Voi fi ferm în această privinţă şi nu voi tolera asemenea practici! Primarul Robert Giuliani din New York spunea: dacă un geam spart nu este înlocuit imediat şi făptaşul nu este prins şi pedepsit, situaţia se va degrada, toată zona se va degrada. Fiindcă lasă impresia de stână fără câini. Deci, avem nevoie de autoritate, consecvenţă, legalitate. Cât despre starea drumurilor, s-a ajuns în acest stadiu deoarece nu au fost executate lucrări de întreţinere la timp, fie din lipsă de interes, fie din lipsă de bani sau şi una şi alta. Este absolut necesar ca municipiul Topliţa să aibă o infrastructură de bună calitate. Repararea şi asfaltarea străzilor trebuie realizată cât mai curând. Este revoltător ca în anul 2024 străzile municipiului Topliţa să arate în asemenea hal. – O altă chestiune intens discutată în mediul online se referea la numărul de angajaţi ai Primăriei. Credeţi că Primăria municipiului Topliţa are sau nu un număr prea mare de angajaţi raportat la necesităţi? – Din punctul meu de vedere, trebuie modificate organigrama şi statul de funcţii al Primăriei. Aceasta este atribuţia exclusiv a primarului, doar el poate iniţia o hotărâre de consiliu local în acest sens. Este necesar să asigurăm servicii publice de calitate. Funcţionarii publici trebuie să aibă stabilite obiective clare şi să fie evaluaţi pe baza indicatorilor de performanţă corespunzători obiectivelor stabilite. Unele funcţii, precum cea de administrator public, trebuie să dispară, nu este necesară la un municipiu aflat aproape în faliment. Aici se pune problema şi relaţiei pe care o au topliţenii cu Primăria Topliţa, această relaţie trebuie să fie îmbunătăţită. Cetăţeanul este un contribuabil care plăteşte salariile angajaţilor şi trebuie să fie tratat corespunzător. – La Recensământul realizat în 2021, municipiul Topliţa avea 12.609 locuitori. La ultimele alegeri locale, câştigarea mandatului de primar s-a făcut cu 1.716 voturi, ceea ce înseamnă aproximativ 13,6% din totalul populaţiei. Alte cifre arată că în 2020, din cei 13.017 alegători înscrişi pe listele electorale, s-au prezentat la urna doar 4.900 (37,64%). De ce credeţi că a fost un interes atât de scăzut în Topliţa la ultimele alegeri? Consideraţi că 1.700 de voturi (13% din populaţie) pot fi imaginea unui mandat prin care să se spună cu încredere că viitorul primar îi va reprezenta pe toţi topliţenii? – Dezamăgirea faţă de clasa politică, „toţi sunt la fel”. E un trend naţional, nu e specific Topliţei. Legea electorală prevede că alegerea primarului se face într-un singur tur de scrutin şi astfel există posibilitatea ca acesta să fie câştigător, chiar dacă a fost votat de un procent mic din populaţia cu drept de vot. Problema nu este una de legalitate, ci de legitimitate. Dar, este alegerea cetăţenilor dacă îşi exercită dreptul constituţional de a vota sau nu. Eu îmi doresc ca să iasă la vot cât mai mulţi oameni, să reuşim să îi convingem că stă în puterea lor să decidă viitorul acestui municipiu: continuăm cu cheltuirea fără rost a banilor publici, cu îndatorarea, cu populismele şi cu privilegiile pe care şi le-a arogat actuala conducere sau alegem un nou tip de a face management, în care banii publici sunt cheltuiţi transparent, acolo unde este nevoie şi unde beneficiar este întreaga comunitate. Îndemn topliţenii să iasă la vot şi să aleagă direcţia corectă! – Ce vă recomandă pentru funcţia de primar? – Consider că mă recomandă proiectele de mediu, de sprijinire a persoanelor vulnerabile pe care le-am derulat în comunitate înainte de a mă implica în viaţa politică. Faptul că am început de la zero o afacere, pe care am crescut-o de la an la an, faptul că nu am şi nici nu am avut niciodată contracte cu statul, că mi-am plătit mereu şi la timp obligaţiile fiscale faţă de bugetul de stat şi faţă de bugetul local. Sunt consilierul local cu cele mai multe hotărâri de consiliu iniţiate, de la acordarea de facilităţi fiscale, la programe de sport şi tineret. În cadrul şedinţelor de consiliu local am semnalat toate derapajele actualei conduceri a Primăriei şi nu am aprobat hotărâri de consiliu care aduceau prejudiciu patrimoniului comunităţii. Nu va fi uşor, dar voi depune toate eforturile pentru a ridica municipiul din prăpastia în care a fost adus de o conducere axată mai mult pe interesul personal şi de grup, decât pe interesul comunităţii. (Liviu C.)
Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) a reușit să câștige toate mandatele de parlamentar în urma alegerilor desfășurate pe 1 decembrie pentru Senat și Camera Deputaților. Conform proceselor verbale de centralizare a voturilor, UDMR va avea în județul Harghita un total de 5 deputați și 2 senatori, care continuă activitatea începută în legislaturile precedente.
În prima fază a alegerilor, UDMR a obținut un mandat de senator și 4 de deputat, iar
.
Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) a reușit să obțină un mandat de deputat în județul Vaslui, prin intermediul candidatei Kantor Boglarka din Gheorgheni, județul Harghita, potrivit informațiilor transmise de Agerpres. UDMR a acumulat un număr total de 544 de voturi la Camera Deputaților, astfel reușind să obțină acest mandat în urma redistribuirii voturilor.
Kantor Boglarka, în vârstă de 39 de ani, este profesoară la Liceul Tehnologic „Sover Elek” din comuna
.
Migranții din România continuă să își caute un viitor mai bun, îndreptându-se spre centre industriale și comerciale, lăsând în urmă zonele rurale. Această tendință este alimentată de atracția promisiunii unei creșteri financiare. Cu toate acestea, agricultura și gospodăriile rurale sunt lăsate în grija timpului și a companiilor mari din industria alimentară.
Pentru a combate această migrație și a sprijini dezvoltarea locală, PNL propune o serie de măsuri liberale, care să răspundă
.
Un sondaj recent efectuat de INSOMAR evidențiază o competiție acerbă pentru finala alegerilor prezidențiale din România. Marcel Ciolacu, liderul partidului, domină clasamentul cu 24,4% din intențiile de vot, în timp ce lupta pentru locul al doilea se desfășoară între George Simion, de la AUR, și Nicolae Ciucă, de la PNL. Simion ar beneficia de 16,2% din voturi, iar Ciucă de 15,6%. Pe locul al patrulea se află Elena Lasconi, cu
.
AiPath Media este o sursă de știri de încredere, oferind informații de calitate pentru toate
judetele din Romania. Cu o echipă dedicată de jurnaliști experimentați, ne angajăm să aducem cititorilor
noștri o perspectivă cuprinzătoare asupra evenimentelor la nivel local și național.