În anul 2025, Centrul Regional de Transplant Iași a efectuat un total de 73 de intervenții, arată dr. Raluca Neagu, coordonatorul instituției. Datele prezentate implică o creștere ușoară a activității de transplant în ultimii trei ani, chiar dacă finanțarea a rămas constantă, reflectând dificultățile crescute din acest domeniu, potrivit declarațiilor oferite pentru Ziarul de Iași.
👉 Statistici detaliate și provocările financiare
În 2025, la Iași, au fost realizate 43 de transplanturi renale, dintre care 25 provin de la donatori cadaverici, alături de 16 transplanturi hepatice, nouă de cornee, patru pulmonare și o prelevare de cord. Dr. Neagu explică că există o creștere treptată a numărului de transplanturi în ultimii ani, însă finanțarea neschimbată complică procesul, ajungând uneori să oprească intervențiile înainte de finalizare.
Coordonatorul mai arată că au fost identificați 42 de donatori potențiali care nu au putut dona din cauza unor situații precum imposibilitatea confirmării complete a morții cerebrale, refuzul familiei sau probleme medico-legale. În cazul adulților, moartea cerebrală se confirmă prin două investigații la un interval de șase ore, iar decesul prematur între aceste verificări împiedică finalizarea procedurii.
👉 Capacitatea centrului și aspectele legislative care blochează progresul
Dr. Ionuț Nistor, purtătorul de cuvânt al Spitalului „Dr. C.I. Parhon” din Iași, menționează că anul 2024 a consemnat 36 de transplanturi renale, iar 2023 a fost cel mai prolific an până acum, cu 53 astfel de intervenții. Cu toate acestea, aceste cifre rămân insuficiente față de capacitatea clinicii, care dispune de personal și infrastructură adecvate pentru un volum mult mai mare.
Potrivit lui, barierele majore nu sunt de ordin tehnic, ci legislative, în special cele legate de consimțământul pentru donarea de organe de la donatori în moarte cerebrală. O reglementare mai clară a acestui proces ar putea impulsiona semnificativ numărul transplanturilor în România. Dr. Nistor subliniază că diferențele între centrele din țară, precum Cluj, București sau Iași, sunt limitate, însă aria deservită de centrul ieșean este mai restrânsă, iar unitățile de terapie intensivă care pot identifica donatori cadaverici sunt mai puține.
Ultimii doi pacienți transplantați la Iași au beneficiat de intervenții în intervalul Crăciunului 2025. Este vorba despre doi bărbați, unul de 54 de ani din Iași, aflat în program de dializă de aproximativ un an, și altul de 66 de ani din Galați, în evidența medicilor pentru boală cronică de rinichi, urmând să înceapă dializa. Situația donatorilor este însă inegală în regiunea Moldovei, cu doar câte un donator identificat în Moinești și Suceava, în timp ce Bacău și Galați nu au avut donatori în 2025.
În privința transplantului cardiac, dr. Neagu explică că un singur caz eligibil a fost identificat în Iași, dar procedura nu s-a realizat din cauza lipsei de finanțare. Pentru țesuturi precum corneea, criteriile de acceptare sunt mult mai stricte, deoarece pacienții nu primesc imunosupresie postoperatorie, ceea ce impune asigurarea unei serologii negative și a unei siguranțe totale a țesuturilor donate.
