Karol Nawrocki, președintele polonez, a depus o moțiune la Tribunalul Constituțional pentru a interzice Partidul Comunist Polonez (KPP). Acesta susține că partidul, înregistrat oficial din 2002, promovează elemente ale sistemului comunist care a guvernat Polonia între 1945 și 1989.
Camera legislativă a Bulgariei a respins joi opoziția președintelui Rumen Radev față de o lege care permite guvernului să gestioneze și să vândă rafinăria Lukoil pentru a proteja activele de sancțiunile americane ce urmează să intre în vigoare.
Fostul președinte francez Nicolas Sarkozy va fi judecat în apel în dosarul privind finanțarea campaniei sale electorale din 2007 cu bani din Libia. Curtea de Apel din Paris a anunțat că procesul va avea loc între 16 martie și 3 iunie 2026.
Președintele Nicușor Dan a marcat pe platforma X zece ani de la atacurile teroriste din Paris, subliniind importanța unității în fața urii. El a omagiat victimele și familiile acestora, reafirmând nevoia colaborării pentru societăți sigure și tolerante.
Cancelarul german Friedrich Merz l-a îndemnat joi pe președintele Volodimir Zelenski să lupte „cu energie” împotriva corupției în Ucraina, afectată de o schemă uriașă în sectorul energetic. Germania, principalul finanțator european al Kievului, urmărește progrese rapide în reforme și statul de drept.
Imaginile recente cu președintele rus Vladimir Putin au provocat noi discuții privind sănătatea sa, după ce a fost surprins cu mâna dreaptă umflată și cu vene proeminente. În timpul unei vizite la un complex sportiv, liderul în vârstă de 72 de ani a părut inconfortabil, având dificultăți în a-și strânge mâna.
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a afirmat că rapoartele secrete primite de președintele SUA, Donald Trump, ar fi fost motivul anulării întâlnirii sale cu Vladimir Putin, programată să aibă loc în Ungaria. Lavrov a declarat pentru ziarul italian Corriere della Sera că nu știe cine a furnizat acele informații secrete, dar a respins acuzațiile că Rusia ar fi de vină în acest caz.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat că Rusia pare pregătită pentru un conflict de mare anvergură în Europa, ce ar putea începe în jurul anului 2029. El a subliniat necesitatea intensificării presiunii asupra Moscovei pentru a opri expansiunea militară.
Secretarul de Stat american, Marco Rubio, a declarat după reuniunea G7 că Washingtonul a lovit deja cele mai importante companii petroliere rusești și că acum se va concentra pe aplicarea strictă a sancțiunilor existente, în loc să introducă altele noi. „Practic, nu mai există mare lucru ce am putea sancționa”, a subliniat oficialul.
Războiul din Ucraina va continua probabil încă trei ani, iar astfel de conflicte durează, de obicei, aproape zece ani, a afirmat ministrul polonez de externe, Radosław Sikorski. „Nu cred că [președintele Federației Ruse Vladimir] Putin va putea rezista încă trei ani”, a spus el într-un interviu acordat TVP World.
Partidele din coaliţia de guvernământ germană au ajuns la un acord privind introducerea unui nou model de serviciu militar, care include recrutarea obligatorie dacă înscrierile voluntare nu acoperă necesarul. Această decizie face parte dintr-un plan mai amplu de consolidare a Bundeswehrului.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat într-un interviu că Uniunea Europeană trebuie să depășească divergențele privind utilizarea fondurilor înghețate ale Rusiei, subliniind că de acestea depinde supraviețuirea țării sale. El a afirmat că sprijinul financiar este esențial ca Ucraina să-și mențină economia și rezistența în fața agresiunii.
