Un nou record negativ în privința biodiversității planetei, avertizează ecologii, care susțin că prăbușirea ecosistemelor afectează acum și zone naturale protejate, unde nu se folosesc pesticide, notează digi24.ro. Potrivit specialiștilor, colapsul catastrofal al populațiilor de insecte s-a extins și în regiuni cu care oamenii nu au aproape deloc contact direct, marcând începutul unei „noi ere” a declinului biomasei.

Un nou record negativ în privința biodiversității planetei, avertizează ecologii, care susțin că prăbușirea ecosistemelor afectează acum și zone naturale protejate, unde nu se folosesc pesticide, notează digi24.ro. Potrivit specialiștilor, colapsul catastrofal al populațiilor de insecte s-a extins și în regiuni cu care oamenii nu au aproape deloc contact direct, marcând începutul unei „noi ere” a declinului biomasei.

Ecologistul Daniel Janzen, care a studiat regiunea protejată Guanacaste din Costa Rica timp de aproape 50 de ani, a descris schimbările majore din pădurea pe care o cunoaște foarte bine. În pădurea de odinioară, plină de insecte, totul pare acum lipsit de viață. Zumzetul albinelor salbatice s-a stins, iar frunzele, odată consumate de insecte, rămân neatinse. Janzen notează că pădurea seamănă mai mult cu o seră imaculată, decât cu un ecosistem viu, devenind aproape un muzeu. În timp ce totul pare identic, insectele au dispărut aproape complet, chiar și în acele zone unde nu se folosesc pesticide.

Potrivit unui raport citat de sursa menționată, populația de insecte din 63 de rezervații din Germania a scăzut cu 75% în mai puțin de 30 de ani, iar în Statele Unite, coleopterele s-au redus cu 83% în 45 de ani. În Puerto Rico, biomasa insectelor a ajuns de 60 de ori mai mică față de anii '70. Specialiștii explică că această scădere globală are loc în ecosisteme protejate de influența directă a omului. Entomologul american David Wagner a relatat că zonele naturale pe care le-a studiat sunt din ce în ce mai lipsite de insecte, menționând că turismul în Texas a fost o experiență „nereușită”, cu aproape nici o insectă, iar numărul de soparle și alte animale a scăzut dramatic.

Notează publicația că, în multe regiuni, declinul biomasei poate ajunge chiar și la 5% anual, ceea ce, adunat în timp, indică un adevărat dezastru ecologic. În doar patru decenii, aproape jumătate din arborele vieții a fost neutralizat, avertizează Wagner, referindu-se la dispariția massei vieți din întreaga planetă. Dispariția insectelor are un impact direct și asupra speciilor de păsări și alte animale care se hrănesc cu ele. Cercetări efectuate în Panama, Ecuador și Brazilia arată că peste 70% din speciile de păsări au fost afectate, iar în Statele Unite aproape 3 miliarde de păsări au dispărut din anii '70 până acum.

Conform specialiștilor, apa reprezintă una dintre principalele cauze ale declinului insectelor, întrucât acestea nu pot reține apa și sunt extrem de vulnerabile la secetă. Wagner subliniază că insectele, fără plămâni, își transportă oxigenul direct printr-un sistem de găuri numite stigmate, iar o perioadă scurtă de secetă poate distruge milioane de insecte. Ecologii avertizează că, pe măsură ce efectele schimbărilor climatice devin tot mai evidente, această distrugere a biodiversității ar putea marca începutul unei noi epoci, în care forțele distructive ale naturii vor fi dominate de fenomenul provocat de om.