Maia Sandu afirmă că nu există sprijin majoritar pentru unirea Moldovei cu România

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat joi că țara sa nu dispune de un sprijin majoritar pentru unirea cu România, subliniind că deciziile se iau în baza opțiunii cetățenilor. Aceasta a fost exprimată în cadrul unei conferințe de presă la Chișinău, unde Maia Sandu a prezentat prioritățile instituției prezidențiale pentru 2026 și a răspuns întrebărilor jurnaliștilor, relatează Agerpres.

👉 Opinia Maiei Sandu privind un referendum pentru unire

În conferința de presă, Maia Sandu a precizat că, potrivit sondajelor, nu există o majoritate care să susțină un referendum pentru unirea Republicii Moldova cu România. ”Suntem o țară democratică și mergem strict după decizia cetățenilor”, a afirmat ea. De asemenea, a menționat că nu a discutat această temă cu liderii europeni, arătând că nu există momentan un scenariu concret privind o astfel de consultare populară.

Președinta a subliniat că, în opinia sa, cel mai important este ca Moldova să rămână în pace și în siguranță și să continue să facă parte din lumea liberă. Acest deziderat poate fi realizat prin aderarea la Uniunea Europeană sau, eventual, prin protecția oferită de România. În ceea ce privește integrarea europeană, ”avem susținerea majoritară a cetățenilor Republicii Moldova”, dar referitor la unirea cu România, conform sondajelor, ”nu există sprijin majoritar”.

👉 Contextul geopolitic și poziția Maiei Sandu față de unire

Într-un podcast britanic, Maia Sandu a spus că ar vota pentru reunificarea cu România dacă ar avea loc un referendum, însă a menționat și dificultățile unei țări mici precum Moldova de a supraviețui ca democrație și stat suveran în fața presiunilor rusești. Ea a declarat: ”Devine tot mai dificil pentru o țară mică precum Moldova să supraviețuiască ca democrație, ca stat suveran și, bineînțeles, să reziste Rusiei”.

În 2024, prin referendum a fost confirmat sprijinul pentru aderarea la Uniunea Europeană, o direcție considerată mai realistă. Moldova continuă să se confrunte cu tensiuni regionale, între influența Rusiei și dorința de integrare europeană, o dinamică care modelează intens politica internă și externă a țării.

Republica Moldova și România împărtășesc o limbă și o istorie comună, însă după independența din 1991, impulsul pentru reunificare nu a fost majoritar în rândul populației. Deși anumite elite și lideri, precum fostul președinte român Traian Băsescu, au susținut unirea, sondajele recente indică o susținere redusă, de aproximativ 30%. De asemenea, conflictele din regiune și prezența trupelor ruse în Transnistria complică perspectiva unirii.

Cercetătorii notează că o unire ar schimba semnificativ situația geopolitică, apropiind frontiera NATO de Ucraina și de zona conflictuală cu Rusia. Maia Sandu pare să evalueze această provocare prin prisma riscurilor de ingerință rusă în regiune în contextul războiului din Ucraina. În acest sens, continuarea integrării europene rămâne prioritară pentru menținerea securității și suveranității Moldovei.