românia a înregistrat progrese limitate în combaterea corupției, fiind capabilă să implementeze doar două dintre cele 26 de recomandări formulate în raportul de monitorizare al Grupului statelor împotriva corupției (GRECO). Potrivit unui raport publicat marți, din cele 24 de recomandări rămase, doar 2 au fost complet aplicate, iar 22 au fost implementate parțial. GRECO, care face parte din Consiliul Europei, a atras atenția asupra faptului că eforturile țării se află încă în fază incipientă în domeniul promovării integrității în rândul funcțiilor de conducere din guvern și forțele de ordine. Conform raportului, legislația privind etica și conduita trebuie consolidată, fiind necesară elaborarea unor ghiduri, sesiuni de instruire și monitorizare strictă pentru implementarea completă.
Update 2 luni în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Andrei Miroslavescu
românia a înregistrat progrese limitate în combaterea corupției, fiind capabilă să implementeze doar două dintre cele 26 de recomandări formulate în raportul de monitorizare al Grupului statelor împotriva corupției (GRECO). Potrivit unui raport publicat marți, din cele 24 de recomandări rămase, doar 2 au fost complet aplicate, iar 22 au fost implementate parțial. GRECO, care face parte din Consiliul Europei, a atras atenția asupra faptului că eforturile țării se află încă în fază incipientă în domeniul promovării integrității în rândul funcțiilor de conducere din guvern și forțele de ordine. Conform raportului, legislația privind etica și conduita trebuie consolidată, fiind necesară elaborarea unor ghiduri, sesiuni de instruire și monitorizare strictă pentru implementarea completă.
Potrivit notează digi24.ro, GRECO subliniază că, deși România a adoptat legea nr. 49/2025 pentru introducerea normelor de etică pentru membrii guvernului, intrarea în vigoare a acesteia trebuie susținută de acțiuni concrete, precum consultări publice și instruiri. De asemenea, un cod de conduită pentru administrația prezidențială a fost emis, însă reguli clare pentru președinte încă lipsesc, menționează raportul. Se evidențiază faptul că, deși există reguli pentru interacțiunile cu lobbyiștii, dezvăluirea acestor contacte este insuficientă, iar liderii politici precum președintele și prim-ministrul nu sunt obligați să publice conflictele de interese.
Raportul conține și aprecieri despre evoluția sistemului de verificare a integrității în rândul persoanelor cu funcții de conducere, menționând că a fost lansată o platformă pentru semnale de alarmă, bazată pe verificări amănunțite ale declarațiilor de avere. Cu toate acestea, se impun progrese suplimentare, în special în formularea de propuneri legislative pentru revizuirea cadrului de integritate și stabilirea unui mecanism de supraveghere dedicat, conform publicației.
Pe linie administrativă, GRECO spune că Jandarmeria a creat o pagină dedicată donatorilor, iar un proiect de cod de etică pentru Poliție și Jandarmerie este în lucru. În plus, a fost elaborată o programă de formare în domeniul integrității, menită să fie actualizată odată cu adoptarea codului de conduită. De asemenea, verificările de integritate sunt efectuate în procesul de recrutare, iar există propuneri pentru verificări regulate pe parcursul carierei pentru ofițeri. Potrivit acestora, portalul centralizat pentru recrutare asigură concursuri deschise și transparente, dar sunt necesare și măsuri pentru reducerea utilizării imputernicirii pentru ocuparea posturilor de conducere, mai notează sursa.
Deși România a făcut pași în față în transparență și verificări, GRECO solicită autorităților române să transmită informații suplimentare privind implementarea recomandărilor restante până la sfârșitul anului 2026. În general, organismul își propune să ajute statele membre din Consiliul Europei să își îmbunătățească politicile anticorupție, prin reforme legislative și instituționale, pentru a crește nivelul de integritate și transparență, conchide publicația.