Sărbătoarea Sfântului Ilie Tesviteanul, una dintre cele mai importante din calendarul ortodox, este marcată pe 20 iulie. În tradiția populară, el este cunoscut ca aducătorul ploilor, stăpânul fulgerelor și protectorul apicultorilor și aviatorilor. Această zi reprezintă un moment de întărire a credinței, de respect față de natură și tradiții, precum și de recunoștință pentru roadele pământului. În jurul acestei sărbători s-au format numeroase obiceiuri și superstiții menite să protejeze oamenii de furtuni și să asigure recolte bogate, binecuvântate.

Sărbătoarea Sfântului Ilie Tesviteanul, una dintre cele mai importante din calendarul ortodox, este marcată pe 20 iulie. În tradiția populară, el este cunoscut ca aducătorul ploilor, stăpânul fulgerelor și protectorul apicultorilor și aviatorilor. Această zi reprezintă un moment de întărire a credinței, de respect față de natură și tradiții, precum și de recunoștință pentru roadele pământului. În jurul acestei sărbători s-au format numeroase obiceiuri și superstiții menite să protejeze oamenii de furtuni și să asigure recolte bogate, binecuvântate.

Potrivit digi24.ro, în comunitățile de apicultori, în această zi se scoate prima miere din stup, care apoi este dusă la biserică pentru a fi sfințită. În multe zone ale țării, oamenii aduc la biserică sau la cimitir ofrande precum coliva, merele, fagurii cu miere, vin și plăcinte, pentru a fi sfințite pentru sufletele celor trecuți în neființă. După sfințire, aceste ofrande sunt împărțite familiilor și celor nevoiași.

Reperează că, potrivit tradiției biblice, Sfântul Ilie a fost ridicat la cer într-un car de foc tras de cai de foc, fără a trece prin moarte. În credința populară românească, această scenă a fost reinterpretată mitologic, fiind descris ca traversând cerul în carul său de foc, tunând și trăsnetând demonii sau ghizii răului cu un bici de foc. Furtunile de vară, tunetele și fulgerele sunt considerate semne ale luptei sale împotriva răului.

Preotul Cazacu explică pentru Digi24 că, de sărbătoare, trebuie să fie timp de odihnă și recunoștință față de Dumnezeu, evitând munca bruscă și activitățile grele. Oamenii sunt încurajați să participe la Sfânta Liturghie sau, dacă nu se poate, să aprindă o lumânare și să tămâiească casele, pentru a aduce bucurie sufletului.

Se obișnuiește ca în ziua praznicului să se culeagă plante precum busuiocul, pelinul sau cimbrisorul, pentru a le folosi în scopuri terapeutice și ritualice, având încredere că acestea devin mai puternice dacă sunt culese în această zi. Tradiția românească interzice consumul merelor înainte de 20 iulie, considerându-se că gustarea înainte de sfințire aduce ghinion și necazuri. Ofrande de mere la biserică, după sfințire, se împart pentru sufletele celor adormiți, fiind o tradiție veche.

Conform notează digi24.ro, Sfântul Ilie este considerat zeul furtunii. Se spune că în ziua sa cerul se poate întuneca brusc, iar în acele momente se aude "carul de foc". Fulgerul și tunetele sunt văzute drept semne ale luptei sale cu forțele răului, un ritual divin ce marchează această sărbătoare importantă.