Siegfried Mureșan, europarlamentar PNL și negociatorul șef al Parlamentului European pe bugetul UE, a vorbit despre impactul propunerilor de buget ale Comisiei Europene asupra României. Potrivit lui, propunerea de a uni fondurile pentru politica agricolă comună și politica de coeziune într-un singur fond reprezintă o greșeală majoră.
Update 2 luni în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Simona Stan
Siegfried Mureșan, europarlamentar PNL și negociatorul șef al Parlamentului European pe bugetul UE, a vorbit despre impactul propunerilor de buget ale Comisiei Europene asupra României. Potrivit lui, propunerea de a uni fondurile pentru politica agricolă comună și politica de coeziune într-un singur fond reprezintă o greșeală majoră.
Mureșan explică că în ultimii șapte ani, România a primit 46 de miliarde de euro din bugetul UE, fonduri planificate și clare, destinate pentru agricultură, dezvoltare rurală, infrastructură, sănătate și educație. Aflat la Digi24, el notează că aceste fonduri erau alocate în mod predictable, iar România putea să și le gestioneze în funcție de capacitatea sa de absorbție.
Europarlamentarul scoate în evidență faptul că, dacă propunerea Comisiei Europene ar fi acceptată, aceste fonduri ar fi fost combinate, fără criterii clare pentru fiecare politică. El subliniază că această uniune ar fi dus la pierderea identității separate a celor două politici, ceea ce ar fi fost o greșeală gravă. Parlamentul European s-a opus categoric și a reușit să păstreze bugetul pentru aceste politici, chiar dacă nivelul minim propus a scăzut ușor.
El adaugă că fiecare stat membru va putea decide, în anumite limite, modul de alocare a fondurilor, dar acest lucru poate crea disfuncții. "Lobby-ul fermierilor din alte țări poate fi mai puternic și va obține subvenții mai mari decât fermierii români, ceea ce ar duce la un dezavantaj competitiv pentru România", explică el.
Potrivit lui Mureșan, deși bugetul total va ajunge la 2.000 de miliarde de euro față de 1.200 de miliarde în ultimul ciclu, creșterea se datorează în principal inflatiei și rambursării unor datorii, precum cele legate de Planul Național de Redresare și Reziliență. El menționează că, în realitate, bugetul nu crește semnificativ, ci rămâne aproape la același nivel, iar Parlamentul consideră aceste fonduri insuficiente, mai ales în condițiile noilor provocări.
Conform digi24.ro, Mureșan subliniază că în ultimele șapte ani, bugetul UE a reprezentat în medie 1,13% din produsul intern brut al statelor membre, iar pentru următorii șapte ani, această pondere este prognozată la 1,15%. El adaugă că trebuie păstrate “liniile roșii” pentru o politică agricolă și de coeziune consistente, bine alocate și predictibile pentru beneficiari pe o perioadă de șapte ani.
Europarlamentarul concluzionează că, pentru a face față noilor provocări, bugetul trebuie să fie suficient, mai ales în domenii precum securitatea, apărarea și competitivitatea, iar orice reducere ar fi o alegere greșită.