Persoanele care nu consumă carne ar putea fi mai puțin predispuse să atingă vârsta de 100 de ani în comparație cu consumatorii de carne, conform unui studiu recent. Însă, înainte de a-ți reconsidera dieta pe bază de plante, este important să știi că aceste rezultate sunt mai complexe decât par, potrivit sciencealert.com.
👉 Detalii despre studiul privind longevității și dieta în China
Studiul a urmărit peste 5.000 de adulți chinezi cu vârste de 80 de ani și peste, care au participat la Chinese Longitudinal Healthy Longevity Survey, o cercetare națională reprezentativă ce a început în 1998. Până în 2018, persoanele care urmau diete fără carne aveau o probabilitate mai mică de a deveni centenari în comparație cu consumatorii de carne. La prima vedere, acest lucru pare să contrazică decenii de cercetări care demonstrează că dietele pe bază de plante sunt benefice pentru sănătate.
Dietele vegetariene, de exemplu, au fost corelate constant cu riscuri mai scăzute de boli de inimă și accident vascular cerebral, diabet de tip 2 și obezitate. Aceste beneficii provin parțial din aportul crescut de fibre și din consumul redus de grăsimi saturate.
👉 Factorii nutriționali specifici vârstei înaintate
Dar ce se întâmplă cu adevărat? Înainte de a trasa concluzii ferme, există mai mulți factori importanți de luat în considerare. Acest studiu s-a concentrat pe adulți cu vârste de 80 de ani și peste, ai căror necesități nutriționale diferă semnificativ de cele ale persoanelor mai tinere. Pe măsură ce îmbătrânim, schimbările fiziologice afectează atât cantitatea pe care o consumăm, cât și nutrienții de care avem nevoie. Cheltuielile energetice scad, în timp ce masa musculară, densitatea osoasă și apetitul pot să scadă.
Aceste modificări cresc riscul de malnutriție și fragilitate. Majoritatea dovezilor privind beneficiile pentru sănătate ale dietelor fără carne provin din studii realizate pe adulți tineri, mai degrabă decât pe populații în vârstă și fragile. Unele cercetări sugerează că persoanele în vârstă care nu consumă carne se confruntă cu un risc mai mare de fracturi din cauza aportului scăzut de calciu și proteină.
În viața ulterioară, prioritățile nutriționale se schimbă. Mai degrabă decât să ne concentrăm pe prevenirea bolilor pe termen lung, scopul devine menținerea masei musculare, prevenirea pierderii în greutate și asigurarea unui aport adecvat de nutrienți. Prin urmare, concluziile studiului pot reflecta provocările nutriționale ale unei vârste înaintate, mai degrabă decât problemele inerente dietelor pe bază de plante.
Este important de menționat că probabilitatea mai mică de a atinge 100 de ani în rândul non-consumatoarei de carne a fost observată doar la participanții subponderali. Nu a fost găsită nicio asociere similară în rândul adulților mai în vârstă care aveau o greutate sănătoasă. Așadar, greutatea corporală pare să fie un factor cheie în explicarea acestor descoperiri.
De asemenea, trebuie să ne amintim că acesta a fost un studiu observațional, ceea ce înseamnă că arată asociații, nu cauzalitate. Faptul că două lucruri se întâmplă împreună nu înseamnă că unul cauzează pe celălalt. Rezultatele sunt, de asemenea, în acord cu așa-numitul „paradox al obezității” în îmbătrânire, unde o greutate corporală ușor mai mare este adesea asociată cu o supraviețuire mai bună în viața ulterioară.
Este demn de menționat că probabilitatea redusă de a împlini 100 de ani observată în rândul non-consumatoarei de carne nu a fost evidentă în rândul celor care au inclus pește, lactate sau ouă în dietele lor. Aceste alimente furnizează nutrienți esențiali pentru menținerea sănătății musculare și osoase, inclusiv proteine de calitate, vitamina B12, calciu și vitamina D. Adulții mai în vârstă care urmează aceste diete aveau la fel de multe șanse să trăiască 100 de ani ca și consumatorii de carne.
👉 Recomandări și concluzii privind adaptarea dietei pe măsură ce îmbătrânim
Cercetătorii au sugerat că includerea unor cantități moderate de alimente de origine animală ar putea ajuta la prevenirea subnutriției și a pierderii masei musculare la o vârstă foarte înaintată, comparativ cu dietele strict pe bază de plante. În loc să ne concentrăm asupra unei diete universale mai bune decât alta, mesajul cheie este că nutriția ar trebui să fie adaptată la stadiul din viața fiecăruia.
Necesitățile energetice scad odată cu vârsta (din cauza scăderii cheltuielilor energetice de repaus), dar unele cerințe nutriționale cresc. Adulții mai în vârstă au nevoie în continuare de un aport adecvat de proteine, vitamina B12, calciu și vitamina D – în special pentru a conserva masa musculară și a preveni fragilitatea.
În viața adultă mai înaintată, prevenirea malnutriției și a pierderii în greutate devine adesea mai importantă decât prevenirea bolilor cronice pe termen lung. Dietele pe bază de plante pot fi în continuare alegeri sănătoase, dar pot necesita o planificare atentă și, în unele cazuri, suplimente pentru a asigura adecvarea nutrițională, mai ales în viața ulterioară.
În concluzie, nevoile noastre nutriționale la 90 de ani pot arăta foarte diferit față de cele de la 50 de ani, iar sfaturile dietetice ar trebui să reflecte aceste schimbări pe parcursul vieții. Ceea ce funcționează pentru tine acum ar putea necesita ajustări pe măsură ce îmbătrânești – iar aceasta este o parte perfect normală.
Chloe Casey, Lector în Nutriție și Comportament, Bournemouth University. Acest articol este republicat din The Conversation sub o licență Creative Commons. Citește articolul original.
