Dietă în copilărie afectează pe termen lung creierul
Un stil alimentar nesănătos în timpul copilăriei poate lăsa o amprentă permanentă asupra centrului de control al apetitului din creier, chiar și când greutatea corporală este normalizată ulterior. Cercetările recente arată că o dietă bogată în grăsimi și zaharuri în primii ani de viață produce tulburări durabile în hipotalamus. Aceste schimbări duc la modele alimentare nesănătoase care persistă până în adolescență. Aceasta este concluzia unui studiu publicat de UCC, conform neurosciencenews.com.
Cercetările arată că o dietă bogată în grăsimi și zaharuri în copilărie poate modifica «cablajul» hipotalamusului, care reglează senzația de foame și sațietate. Deși aceste obiceiuri alimentare pot fi oprite, efectele lor persistă. Studiul, realizat de APC Microbiome, un institut de cercetare de frunte, a observat că copiii cresc într-un mediu alimentar saturat de opțiuni bogate în grăsimi și zaharuri, accesibile și promovate intens. De la petrecerile de aniversare la evenimentele sportive, aceste alimente au devenit părți obișnuite ale experienței infantile.
👉 Impactul pe termen lung al alimentației nesănătoase
Studiul publicat în Nature Communications subliniază modul în care consumul frecvent de alimente energizante, dar sărace în nutrienți, în copilărie poate influența preferințele alimentare și stabili modele nesănătoase de alimentație până în adolescență. De asemenea, cercetarea a arătat că intervențiile care vizează microbiota intestinală, inclusiv un tip specific de bacterii benefice (Bifidobacterium longum APC1472) sau fibre prebutilice (fructo-oligozaharide (FOS) și galacto-oligozaharide (GOS)), pot ajuta la prevenirea acestor efecte.
Examinând un model preclinic pe șoareci, cercetătorii au descoperit că expunerea la o dietă bogată în grăsimi și zaharuri a dus la modificări persistente ale comportamentului alimentar în perioada adultă, corelate cu tulburări durabile în hipotalamus, zona creierului implicată în controlul apetitului și echilibrul energetic.
👉 Intervenții pentru restabilirea sănătății microbiotei
Dr. Cristina Cuesta-Martí, autor principal al studiului, a subliniat importanța alimentației timpurii: «Descoperirile noastre arată că ce mâncăm în copilărie contează enorm. Expoziția timpurie poate lăsa efecte pe termen lung asupra comportamentului alimentar, care nu sunt vizibile doar prin greutate.» Studiul a demonstrat că dietele nesănătoase perturbă căile cerebrale legate de alimentație cu consecințe până în adolescență, crescând riscul obezității.
Intervențiile microbiotei, precum Bifidobacterium longum APC1472, au condus la îmbunătățiri semnificative ale comportamentului alimentar, fără a modifica major compoziția microbiotei. Comparativ, combinația de fibre prebutilice (FOS + GOS) a generat schimbări mai largi în microbiota intestinală.
Dr. Harriet Schellekens, investigator principal, a afirmat: «Foarte important, descoperirile noastre arată că targeting-ul microbiotei intestine poate diminua efectele pe termen lung ale unei diete nesănătoase în copilărie asupra comportamentului alimentar ulterior.» Profesorul John F. Cryan, Vicepreședinte pentru Cercetare și Inovație la UCC, a adăugat: «Studiile ca acesta exemplifică modul în care cercetarea fundamentală poate duce la soluții inovatoare pentru provocările societale.»
Studiul a fost realizat de UCC în colaborare cu Universitatea din Sevilla (Spania), Universitatea din Gothenburg (Suedia) și Teagasc Food Research Centre (Fermoy, Irlanda), fiind finanțat de Research Ireland, o bursă postuniversitară a Guvernului Irlandez și un premiu de cercetare de la Biostime Institute for Nutrition & Care.
